Înficoşătorul cutremur de 6,2 grade pe scara Richter care a lovit centrul Italiei în dimineaţa zilei de 24 august readuce în actualitate previziunile sumbre ale unui posibil eveniment similar în Romania. Numai în Bucureşti, în cele 3 clase principale de risc seismic (din 4 în total) sunt 766 de clădiri dintre care 183 sunt un adevărat pericol public. La nivelul întregii ţări, clădirile încadrate mai mult sau mai puţin oficial în grupele de risc seismic sunt de ordinul miilor. Italia decontează în aceste momente preţul clădirilor vechi şi neconsolidate. Oraşele cele mai grav lovite din peninsulă sunt Accumoli, Amatrice, Posta şi Arquata del Tronto în care erau foarte multe clădiri vechi, unele adevărate monumente istorice care însă nu trecuseră prin procese de consolidare. Asta a dus la un bilanţ negru al victimelor. Mergând pe principiul “Mai bine prevenim decât să suferim!” aflăm de la Psihologul Libertatea ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur major care să prindă Romania cu aceste construcţii neconsolidate.
„Spitalele vor fi copleşite de cereri de ajutor. Multe saloane vor fi transformate ad-hoc în camere de primiri urgenţe”
“Românii ca naţie au o o scăzută capacitate psihologică de pre-conştientizare a consecinţelor unor evenimente pe care ei le percep ca fiind puţin probabile. Un seism major face parte exact din acestă categorie. Nimeni nu se grăbeşte să consolideze clădirea în care locuieşte pentru că toata lumea e sigură ca nimic nu se va întâmpla. Uneori e nevoie să oferi oamenilor detalii şocante pe care ei nu le percep singuri tocmai pentru ca să înţeleagă mai bine la ce se expun. Acestea nu sunt menite să creeze panică ci să deschidă nişte ochi ai minţii. Secretarul de Stat Raed Arafat avea mare dreptate când afirma că trebuie gasită o modalitate de a forţa consolidările. Pe lângă lege, o astfel de modalitate este să creezi în mintea oamenilor ignoranţi imagini cu ceea ce se va întâmpla dacă va veni cutremurul. Ei trebuie să ştie că spitalele vor fi copleşite de cereri de ajutor. Multe saloane vor fi transformate ad-hoc în camere de primiri urgenţe,“ susţine psihologul.
“Incendii vor avea loc de la ţevile de gaze retezate de prăbuşirea clădirilor, iar curentul electric va cădea la fel ca reţelele de telefonie mobilă sau fixă”
“Construcţiile noi şi cele cărora sistemul comunist le-a acordat atenţie si seriozitate în proiectare si executare, deşi vor suferi avarii, nu vor cădea (cu mici excepţii) dar cele cu bulină roşie sunt carne de tun. În Bucureşti 183 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic sub atenţionarea de pericol public.Dacă astea vor cădea oraşul se va îneca în primele minute într-un nor de praf, sirene de poliţie, pompieri şi reprezentanţi ISU vor urla haotic pe străzi acoperind cu decibelii lor strigătele de ajutor. În anumite conjuncturi, incendii vor avea loc de la ţevile de gaze retezate de prăbuşirea clădirilor. Dacă seismul va avea loc noaptea va fi si mai terifiant pentru că există risc major de a se opri curentul electic în tot oraşul ceea ce va afecta iluminatul public. Oamenii vor avea tendinţa de a-si suna cunoscuţii şi autorităţile la telefon, vor face acest lucru simultan ceea ce va duce la căderea reţelelor de telefonie fapt care va limita si conexiunile la internet. Incertitudinea va plana căteva ore. După trecerea acestor ore, hoţii vor cauta să fure obiecte de valoare găsite prin resturile clădirilor prăbuşite mai ales daca acestea aveau la parter magazine sau sedii de bănci (ceea ce înseamnă că nu erau încadrate în categoriile de risc seismic) . În ceea ce priveşte numărul morţilor las cititorul să îşi facă propria estimare în timp ce se întreabă dacă se justifică sau nu să locuiască într-o clădire neconsolidată”, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.