Soldații ruși și-au stabilit cartierul general într-un subsol din acest mic oraș din estul Ucrainei. Un buncăr cu miros de umezeală se afla în spatele unei uși de oțel pe care scrie „Grupul de comandă”. Hârtii, unele carbonizate, erau îndesate într-un cuptor la sosirea reporterilor. Altele erau împrăștiate pe podea.

Într-un carnețel cu 91 de pagini scrise de mână, un ofițer rus de stat major a lăsat o serie de informații: coordonatele unităților de informații rusești, înregistrări ale apelurilor de la comandanți, detalii despre bătălii, oameni uciși și echipamente distruse. Și relatări despre prăbușirea moralului și a disciplinei în rândurile soldaților ruși.

În total, în buncărul comandamentului rus din Balaklia au fost găsite mii de pagini de documente. Reuters a analizat mai mult de o mie dintre ele. Acestea detaliază funcționarea internă a armatei ruse și aruncă o nouă lumină asupra evenimentelor care au condus la una dintre cele mai usturătoare înfrângeri suferite pe câmpul de luptă de președintele Vladimir Putin: retragerea haotică a trupelor ruse din nord-estul Ucrainei, în luna septembrie.

În săptămânile dinaintea acestei înfrângeri, forțele ruse aveau probleme cu supravegherea și războiul electronic. Foloseau drone din comerț, pilotate de soldați abia antrenați. Echipamentul lor de bruiaj al comunicațiilor ucrainene era adesea scos din funcțiune.  Până la sfârșitul lunii august, arată documentele, forțele ruse erau epuizate, afectate de decese, dezertări și de stresul cauzat de lupte. Două unități – reprezentând aproximativ o șesime din totalul trupelor de acolo – operau doar la 20% din capacitatea lor maximă.

Documentele dezvăluie, de asemenea, eficiența crescândă a forțelor ucrainene și oferă indicii despre cum s-ar putea desfășura în viitor războiul, Rusia fiind acum sub o presiune imensă pe frontul sudic, în jurul coastei Mării Negre.

În săptămânile dinaintea retragerii, forțele ruse din jurul orașului Balaklia au fost supuse unui bombardament intens din partea lansatoarelor de rachete HIMARS, furnizate recent de SUA. Rachetele de precizie au lovit în mod repetat o serie de posturi de comandă.

Un ofițer rus care a servit în forțele de la Balaklia timp de trei luni a povestit pentru Reuters că un sentiment de amenințare planează asupra ocupanților. Unul dintre prietenii săi a sângerat până la moarte la începutul lunii septembrie, după un bombardament ucrainean asupra unui post de comandă aflat într-un sat din apropiere.

„Este un joc de ruletă”, a declarat ofițerul, care a cerut să fie identificat prin indicativul său militar Plakat Junior 888. „Fie ai noroc, fie ești ghinionist. Obuzele pot ateriza oriunde”, a spus acesta.

Documentele din buncăr îl identifică pe colonelul Ivan Popov drept comandantul forței militare ruse care opera în Balaklia. Popov și mulți dintre ofițerii săi superiori aparțin Corpului 11 Armată, parte a Flotei Baltice a marinei ruse. În 2017, ziarul oficial al forțelor armate ale Rusiei a publicat un profil al lui Popov. Acesta spunea că a luptat în războiul împotriva separatiștilor din Cecenia și în invazia din 2008 din Georgia. El făcea jogging cu oamenii săi și își amintea zilele de naștere ale ofițerilor săi, scria în articol, care preciza că Popov „este motivat să obțină succese”. Soția acestuia a confirmat pentru Reuters că Popov a fost comandatul unor unități de armată în estul Ucrainei.

Forțele detașate la Balaklia aveau și un comandant responsabil cu menținerea sub control a populației civile locale. Acesta apare în documente cu un pseudonim, comandantul V. „Granit” (Granit). El a supravegheat cel puțin un centru de interogare în care civilii au fost bătuți și interogați cu ajutorul șocurilor electrice, potrivit unor foști deținuți și oficialilor ucraineni.

Reuters a verificat autenticitatea documentelor vizitând cinci avanposturi militare abandonate din nord-estul Ucrainei ale căror coordonate au fost înregistrate în arhivă. În fiecare caz, lacalnicii au confirmat că acolo au fost staționate trupe ruse. Reporterii agenției au intervievat, de asemenea, cinci soldați care au servit în forța de la Balaklia.

Mărturii despre torturi

Balaklia, un oraș liniștit, cu blocuri mici de apartamente, înconjurat de sate, a fost ocupat de ruși la începutul lunii martie. La sud se află regiunea Donbas, controlată de ruși; la nord, orașul Harkov, un bastion ucrainean.

Soldații ruși și-au stabilit cartierul general într-un complex de reparații de vehicule aflat în ruină, la periferia orașului. Acesta a devenit centrul de comandă pentru Balaklia și zeci de sate și ferme din jur. Aici, în subsol, Reuters a găsit depozitul de documente.

Elicopterele și dronele rusești survolau în mod constant baza, potrivit lui Volodimir Liovochkin, un localnic care administra complexul înainte de sosirea rușilor. Zeci de lansatoare de rachete GRAD și alte vehicule militare erau parcate în incintă, a spus el.

În interiorul sălii de comandă, un reporter Reuters a văzut birouri dispuse într-un dreptunghi. Fiecare purta o plăcuță roșie cu numele unei secții militare: coordonare de luptă, război electronic, informații, echipamente aeriene fără pilot la bord (drone). Comandanții de secție, inclusiv comandantul responsabil cu populația civilă, se întâlneau aici zilnic, conform unor liste de prezență lăsate printre hârtii. Reuters a identificat cel puțin 11 ofițeri care au participat la aceste întâlniri.

Baza a servit, de asemenea, drept centru de detenție pentru veteranii ucraineni luați prozonieri. Un veteran militar a declarat pentru Reuters că a fost acoperit cu cagulă, bătut și aruncat într-o pivniță, unde a fost ținut timp de șase zile împreună cu alte persoane.

Alții au fost reținuți în interiorul secției de poliție din Balaklia. Doi bărbați – unul pompier, celălalt inspector în cadrul serviciilor de urgență – au declarat că cei care i-au închis i-au bătut cu bastoane de lemn și le-au administrat șocuri electrice. 

Soldații ruși l-au interogat pe inspector în repetate rânduri cu privire la convorbirile pe care le-a avut cu superiorul său din Harkov. Ei l-au acuzat că a întocmit o listă cu ucrainenii care au colaborat cu rușii, lucru pe care acesta îl neagă. Pompierul a declarat că a fost acuzat că a ascuns arme și că a organizat un grup de partizani local, lucru pe care și el îl neagă. Albina Strileț, o coordonatoare de logistică în vârstă de 33 de ani din cadrul serviciilor de urgență, a povestit că ea și alte femei au fost reținute doar pentru că erau „pro-ucrainene”.

„Unii bărbați erau bătuți atât de rău, încât la un moment dat am auzit un soldat rus spunând: «aduceți un sac de cadavre». Altă dată am auzit o femeie care a fost violată la etaj. A plâns ore în șir”, a povestit Strileț. Ea a spus că a spart toaleta din celulă pentru ca sunetul apei care curge să acopere țipetele femeii violate.

Poliția regională din Harkov a anunuțat că anchetatorii ucraineni au descoperit 22 de camere de tortură în orașele și satele recent eliberate din regiune.  „Nu putem număra numărul de persoane care au fost reținute. Vorbim de sute de persoane. Dar fiecare crimă are un nume și cu siguranță îi vom găsi pe cei responsabili”, a declarat șeful poliției regionale, generalul Volodimir Timoșko.

Au primit drone neutilizabile

Documentele din buncăr arată că comandanții ruși au înțeles neajunsurile trupelor lor.

Pe 19 iulie, cu câteva ore înaintea unei bătălii de la Hrakove, un ofițer anonim a mâzgălit pe nota de informare zilnică o pledoarie pentru drone care să urmărească inamicul: „Quadcoptere!!!!! Urgent!” Dronele Quadcopter nu sunt, în general, de producție militară și pot fi cumpărate din magazine și de pe internet. Reuters relata în iunie că trupele ruse s-au bazat pe strângeri de fonduri pentru a cumpăra drone.

Trupele de la Balaklia au primit în cele din urmă trei drone cvadricoptere Mavic-3 din comerț pe data 20 iulie. Cu toate acestea, ele nu erau pregătite să zboare, deoarece software-ul nu era încă instalat. Același raport zilnic a precizat că 15 soldați erau instruiți să le opereze.

Trei zile mai târziu, pe 24 iulie, autorul notei scrise de mână a consemnat că un bombardament HIMARS a ucis 12 soldați ruși aparținând brigăzii 336 de pușcași marini a Flotei Baltice. Bombardamentul a erodat și mai mult moralul și disciplina în rândul soldaților ruși.

„Fără provizii”

Până la sfârșitul lunii iulie, ofițerii ruși erau convinși că forțele ucrainene pregăteau o contraofensivă pentru a „prelua controlul asupra Balaklia”, arată documentele din buncăr. Comunicațiile interceptate indicau că un atac era iminent.  Unele dintre comunicații proveneau de la telefoane mobile înregistrate în țări precum Estonia, Marea Britanie, Olanda și Statele Unite. Ofițerii ruși din buncărul de comandă au concluzionat că telefoanele se aflau în posesia unor mercenari sau instructori străini care ajutau armata ucraineană. 

Cam în aceeași perioadă, la Balaklia au sosit militari ruși experți în electronică. Aceștia doreau să vadă dacă sistemul rusesc „Pole-21” de bruiaj al sistemelor de navigație prin satelit ar putea fi adaptat pentru a contracara rachetele HIMARS, potrivit unui raportul din 4 august.

Indiferent de rezultatul acestui experiment, atacurile ucrainene au continuat. Cel puțin trei posturi de comandă rusești din nord-estul Ucrainei au fost lovite de rachete HIMARS în săptămânile care au urmat.

Plakat Junior 888, ofițerul rus intervievat de Reuters, a descris încercarea de a lupta fără echipamente adecvate împotriva atacurilor succesive ale ucrainenilor din luna august. Micul calendar pe care l-a păstrat în tranșee în timpul serviciului său de trei luni prezintă o imagine dezastruoasă. Zilele erau marcate cu notițe mâzgălite pe care scria „Atac” și „A scăpat din încercuire” sau purtau numele camarazilor uciși în luptă. Ziua de 27 august a fost marcată pur și simplu ca fiind „cea mai rea zi”. Aceasta, a spus el, a fost ziua în care poziția lor a fost atacată de artileria grea, iar unul dintre prietenii săi a murit în brațele lui.

„Nu existau provizii de muniții sau drone”, a spus el despre situația de la sfârșitul lunii august. Forțele ucrainene au organizat atacuri, dar „artileria noastră nu a funcționat ca răspuns”.

Haos și retragere

Contraofensiva ucraineană a început cu adevărat pe 6 septembrie. Un soldat rus care se afla în Hrakove în acea zi a declarat pentru Reuters că Ucraina a atacat mai întâi pozițiile rușilor cu artileria. Până seara, forțele ucrainene le-au încercuit pe flancuri. În acel moment, a fost dat ordinul de retragere din sat, a precizat el.

Bătălia a continuat. Între 6 și 8 septembrie, lovituri de precizie au lovit centrul de comandă din Balaklia. Liovochkin, localnicul care a gestionat anterior acest loc, a spus că întreagul complex a fost cuprins de flăcări. Zeci de cadavre de soldați ruși au fost scoase din dărâmături, a precizat el.

Nataliia și Viktor, un cuplu în vârstă care locuiește la mai puțin de 300 de metri de buncăr, au declarat că au auzit lovituri ucrainene constante în ultimele zile ale ocupației. Când atacurile au încetat, pe 8 septembrie, cuplul a văzut 30 de soldați, mulți dintre ei răniți, șchiopătând, pe drum de retragere. Alți doi locuitori au spus că au văzut soldați ruși aruncându-și armele și abandonându-și vehiculele în timp ce fugeau.

„A fost haos”, a spus unul dintre cei doi localnici, Serhii, care locuia peste drum de sediul comandamentului. „Era un ambuteiaj” de ruși care fugeau, a povestit el.

La câteva săptămâni după retragerea rușilor, din cartierul general nu mai rămăsese decât un crater și o grămadă de documente.

Popov, comandantul forței, a fost rănit la un moment dat și a petrecut o lună în spital, a declarat soția acestuia pentru Reuters. Ea a spus că acesta a fost promovat între timp la gradul de general și urmează să plece într-o nouă misiune, dar nu a dezvăluit unde.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

 
 

Urmărește-ne pe Google News