ComenteazăUn ghețar care se topește în Alpi a mutat granița dintre Elveția și Italia, punând acum în discuție adresa exactă a unei cabane montane italiene.
Linia de demarcație dintre cele două țări se află în mod normal de-a lungul unei diviziuni de drenaj – punctul în care apa rezultată din topire se scurge de o parte și de alta a muntelui, spre o țară sau alta.
Dar retragerea ghețarului Theodul înseamnă că această scurgere s-a deplasat spre Rifugio Guide del Cervino, o cabană pentru turiști, situată în apropierea vârfului Testa Grigia, de 3.480 de metri, și continuă acum pe sub clădire.
Prin urmare, la o vizită recentă făcută la restaurantul refugiului, Frederic, un turist de 59 de ani, s-a întrebat: „Deci, suntem în Elveția?”. A fost o întrebare pertinentă, observă The Guardian.
Răspunsul exact a făcut subiectul unor negocieri diplomatice care au început în 2018 și s-au încheiat cu un compromis abia anul trecut. Detaliile lui rămân secrete.
Când refugiul a fost construit pe o stâncă în 1984, toată clădirea, cu cele 40 de paturi și mesele lungi din lemn, se afla în întregime pe teritoriul italian. Dar acum, două treimi din adăpost, inclusiv majoritatea paturilor și restaurantul, se află, cel puțin tehnic, în sudul Elveției.
Problema a ajuns în prim-plan, deoarece zona, care se bazează pe turism, este situată în vârful uneia dintre cele mai importante stațiuni de schi din lume, care beneficiază acum de o nouă dezvoltare majoră, inclusiv de o stație de telecabină în curs de construcție, la câțiva metri distanță.
Un acord între cele două țări a fost negociat la Florența în noiembrie 2021, dar rezultatul va fi dezvăluit doar după ce va fi aprobat de guvernul elvețian, ceea ce nu se va întâmpla înainte de 2023.
Alain Wicht, un oficial al agenției naționale de cartografiere a Elveției, Swisstopo, a confirmat că cele două țări au ajuns la un compromis.
Printre atribuțiile Swisstopo se numără și supravegherea celor 7.000 de borne de la frontieră, de-a lungul celor 1.935 km de graniță dintre Elveția și Austria, Franța, Germania, Italia și Liechtenstein.
Wicht a participat la negocieri, în cadrul cărora ambele părți au făcut concesii pentru a găsi o soluție. „Chiar dacă niciuna dintre părți nu a ieșit învingătoare, cel puțin nimeni nu a pierdut”, a declarat el.
Lucrurile ar fi trebuit să fie simple: acolo unde frontiera italo-elvețiană traversează ghețarii alpini, granița ar fi trebuit să urmeze linia de demarcație.
Însă ghețarul Theodul a pierdut aproape un sfert din masa sa între 1973 și 2010. Acest lucru a expus roca de dedesubt la gheață, modificând diviziunea de drenaj și forțând cei doi vecini să redeseneze o porțiune de aproximativ 100 de metri de graniță.
Wicht a declarat că astfel de ajustări sunt frecvente și că, în general, sunt rezolvate prin compararea măsurătorilor efectuate de topografii din țările de frontieră, fără implicarea politicienilor.
„Ne certăm pentru un teritoriu care nu valorează prea mult”, a spus el. Oficialul a adăugat totuși că, în acest caz, existența unei clădiri a dat „valoare economică” terenului.
Omologii săi italieni au refuzat să comenteze „din cauza situației internaționale complexe”.
Jean-Philippe Amstein, un fost șef al Swisstopo, a declarat și el că astfel de litigii se rezolvă de obicei prin schimbul de parcele de teren cu suprafață și valoare echivalente.
În acest caz, „Elveția nu este interesată să obțină o bucată de ghețar”, a spus el, iar „italienii nu sunt în măsură să compenseze pierderea suprafeței elvețiene”.
În timp ce rezultatul rămâne încă secret, administratorul refugiului, Lucio Trucco, a fost informat că acesta va rămâne pe teritoriul italian. „Refugiul rămâne italian pentru că noi am fost întotdeauna italieni”, a declarat el. „Meniul este italian, vinul este italian, iar taxele sunt italiene”, a întărit omul.
Anii de negocieri au întârziat totuși renovarea refugiului – satele aflate de o parte și de alta a graniței nu au fost în măsură să elibereze o autorizație de construcție.
Prin urmare, lucrările nu vor fi finalizate la timp pentru deschiderea programată pentru 2023 a unei noi telecabine care urcă pe partea italiană a muntelui Klein Matterhorn. Pantele sunt accesibile acum doar din stațiunea de schi elvețiană Zermatt.
În timp ce unele stațiuni aflate la altitudine medie se pregătesc pentru momentul în care schiul alpin nu va mai putea fi practicat, din cauza încălzirii globale, schiatul este posibil pe toată durata verii pe pârtiile din Zermatt-Cervinia, chiar dacă aceste activități contribuie la retragerea ghețarului.
„De aceea trebuie să punem în valoare zona de aici, pentru că va fi, cu siguranță, ultima care va muri”, a spus Trucco.
Ghețarul Theodul nu este singurul care suferă de pe urma încălzirii globale. Topirea ghețarului Marmolada a fost una din cauzele tragediei recente din Alpi, în care 11 oameni și-au pierdut viața.