Comentează„Un sociolog orădean, d-l Adrian Hatos, observa că USR reprezintă revolta centrului, așa cum AUR ilustrează revolta periferiei. Primii au un electorat urban, educat, indignat de incompetență și corupție. Ceilalți, un electorat mai puțin educat, radicalizat de pandemie (cu trena ei de efecte socioeconomice și psihologice negative), dar și de lățirea unui discurs public anti-creștin”, scrie Teodor Baconschi, pe Facebook.
Ambele partide marchează o criză a societății democratice
Ambele denotă o criză a societății democratice, un deficit de încredere în instituții, o carență a solidarității comunitare. Două fracturi care se vor adânci reciproc, printr-o radicalizare în oglindă, transportată acum pe scena noului parlament (unde USR evolua deja din 2016).
Fostul ministru crede că pozițiile critice ale USR la adresa Bisericii și-au găsit un răspuns în AUR: „Anticlericalismul USR – bazat pe generalizări sumare și reducții ideologice – și-a găsit acum contraponderea într-un discurs filetist, etnicist, eurosceptic și suveranist. Oricum, ambele partide sunt parlamentare, deci antisistem, dar în sistem… Și ambele rămân de nișă, disputând–și forme simetrice de mesianism revoluționar, salvaționist”.
Un antidot pentru problemele semnalate de USR și AUR
Răspunsul la mesajele celor două partide s-ar afla la partidele vechi, crede Baconschi. Cu o condiție: ca acestea să revină la doctrine și la măsuri care să atenueze corupția și naționalismul antieuropean: „Problemele și sensibilitățile reale, marcate de cele două formațiuni, pot fi rezolvate prin revitalizarea centrului, reasumarea unei linii doctrinare în partidele ”vechi“ și dialog social real, care să inspire politici publice menite să atenueze, pe rând, corupția, contraselecția, afectul anti-creștin și naționalismul anti-european”.
Baconschi atrage atenția asupra reacției presei față de partidul condus de George Simion: „Presa a demonizat instantaneu AUR, contribuind, așa cum avertiza dl Dragoș Paul Aligică, la răspândirea unei imagini negative despre România, vezi Doamne derapată subit în faimosul ”iliberalism”. Adică dă muniție acelor cercuri politico economice și mediatice europene (sau din alte zone) care adună argumente pentru a demonstra, chipurile, eșecul extinderii UE. Numai că, după ultimul scrutin, AUR are sub 9 procente (și 3% din electoratul general) în vreme ce Frontul Național sau AfD – cu discursuri similare (în Franța și Germania) au scoruri mult mai mari… .”
Baconschi are și critici pentru cei care i-ar fi stigmatizat pe gânditorii de dreapta, printre care se numără și el, etichetându-i drept „extremiști”.
Notez aici și eroarea elitei intelectuale liberal clasice sau de centru-stânga, care i-a băgat în aceeași oală pe intelectualii publici de orientare pro-occidental conservatoare, nedându-le „voie” să existe decât sub eticheta de „extremiști”. Nu au apreciat și nici măcar tolerat atitudinea noastră întemeiată cultural, moderată și realistă, lăsând acum loc pentru o apariția unui fals conservatorism cu accente retorice neo-legionare
Teodor Baconschi
Răspuns la invitația de a intra în AUR: Nu mă mai înscriu în niciun partid
Pe finalul postării, Teodor Baconschi răspunde invitației lui Sorin Lavric de a se alătura AUR.: „Eu unul nu mă mai înscriu în niciun partid. Nu cred nici că «Dumnezeu e român», nici că «Românul e Dumnezeu». Voi continua să pledez pentru o Ortodoxie latină, pro-ecumenică, vivace intelectual și urbană, pentru o Românie bine instalată în valorile UE și NATO, pentru un patriotism constituțional, ilustrat prin fapte, nu prin declarații incendiare, pentru libertatea și demnitatea fiecărei persoane și pentru luciditatea menită să prezerve civilizația euro-americană, de matrice iudeo-creștină”.
Cred că modelul teologico-politic bizantin al simfoniei Stat-Biserică e anacronic. Susțin principiul creștin-democrat al unei Biserici libere, într-un stat liber. Consider de asemenea că excesele corectitudinii politice inhibă gândirea critică, așadar trebuie stopate, prin dezbatere democratică, ironie și bun simț.
Teodor Baconschi