O expertă austriacă în migrație critică dur refuzul țării ei de a primi România în Schengen: „Este irațional și ipocrit. De ce nu sunt învinuite și Ungaria și Croația?”

„Din punct de vedere geografic, Bulgaria nu mai este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc în Serbia fără viză”, a scris Kohlenberger pe Twitter. Potrivit omului de știință, doar trei la sută din toți solicitanții de azil din Austria ar călători prin România.

Kohlenberger a primit imediat răspunsul din partea Ministerului de Interne, pentru declarația ei. Numărul persoanelor introduse ilegal prin România este de mii și este „mult mai mare” decât cele trei procente menționate, a subliniat, joi, în interviul APA, șeful anti-contrabandă din Oficiul Federal de Poliție Criminală, Gerhard Tatzgern. Dar el nu a putut da cifre exacte.

Tatzgern s-a agățat în argumentele lui de naţionalitatea contrabandiştilor arestaţi în România. Potrivit lui, 260 din cei 460 de traficanți de persoane din țara candidată la Schengen sunt localnici. Deși granița sârbo-maghiară este „cu siguranță principalul punct de trecere” pentru migrația neregulamentară, rezultatele ar indica că „un număr nu atât de mic” de oameni vin și prin România.

Una dintre informațiile transmise APA de către Ministerul de Interne de la Viena spunea că România a fost „deseori” aleasă ca rută între Serbia și Ungaria, de contrabandişti. Rutele traficanților către Austria ar duce „din ce în ce mai mult prin România și Bulgaria”. Informația nu conținea însă niciun fel de cifre.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

În schimb, au fost evidențiate date individuale, de exemplu că românii se numără printre primii patru traficanți de persoane din Austria sau că 50% dintre oamenii din Bangladesh au spus că au călătorit prin România. Nu s-a menționat însă că, conform statisticilor actuale, doar1% dintre toate cererile de azil din Austria provin de la oameni din Bangladesh.

În ceea ce privește Bulgaria, 78% dintre afganii din Austria au spus că au venit prima oară în Bulgaria. Conform celor mai recente statistici privind azilanții, 23% dintre cererile de azil au fost făcute de afgani în acest an, urmați de sirieni (18%). În total, 30 la sută din cereri sunt făcute de indieni și tunisieni, care beneficiază de intrare fără viză în Serbia. Ei trebuie să traverseze o țară Schengen, pentru a ajunge în Austria.

Pe acest fond, Kohlenberger critică aspru poziția Austriei legată de intrarea României în Schengen.

„Și mai important, majoritatea celor care caută protecție venind în Austria sunt deja în Uniunea Europeană. De ce sunt învinuite România și Bulgaria, dar nu Ungaria, sau chiar Croația, care continuă să respingă sistematic migranți, este irațional și ipocrit”, spune experta.

În loc să se opună extinderii Schengen, guvernul de la Viena ar trebui să susțină o distribuție echitabilă a solicitanților de azil la nivelul UE. Să asigure respectarea standardelor privind drepturile fundamentale în Grecia „pentru ca refugiații să nu se îndrepte spre restul UE”, precum și „ să sancționeaze Ungaria pentru că trimite migranții mai departe și nu deține puncte de control comune pentru a fi folosite”.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Es scheint den meisten nicht bewusst zu sein, wie sehr sich Österreich durch sein Schengen-Veto gegen Rumänien und Bulgarien europäisch isoliert, gerade in prekären Zeiten wie diesen. Und das offenkundig nur, um die Migrationskarte zu spielen. Ein äußerst gefährliches Spiel.
— Judith Kohlenberger (@J_Kohlenberger) December 8, 2022
 

Judith Kohlenberger a mai scris pe twitter și că: „Mulți oameni se pare că nu înțeleg cât de mult se izolează singură Austria în Europa cu acest veto împotriva României și Bulgariei în Schengen, mai ales în vremuri așa de tulburi ca acestea. Și, aparent, doar ca să joace cartea migrației. Un joc extrem de periculos!”

Judith Kohlenberger are 36 de ani și este unul dintre cei mai avizați oameni de știință austrieci legat de problemele migrației. Cercetările ei, pentru care a fost în mai multe rânduri premiată, se ocupă de migrația și integrarea refugiaților, fuga și educația migranților, demografia persoanelor strămutate și narațiunile de criză în problema migranților.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro