Comentează„Asta aș vrea, să-i pun în pielea mea, la propriu (pe politicieni – n.r.): să doarmă 24 de ore pe stradă, fără bani, fără telefon”, spune unul dintre cei care au făcut fotografiile expuse.
15.000 de oameni fără adăpost
Suntem într-o sală a Universității București, clădirea de lângă Liceul Gh. Lazăr, vizavi de Cișmigiu, pe Bulevardul Schitu Măgureanu 9. În bănci – jurnaliști, asistenți sociali, personal SMURD, studenți. În față, cinci persoane fără adăpost și reprezentanții celor două ONG-uri care au gândit proiectul din care face parte expoziția.
„Probabil în România sunt în jur de 15.000 de persoane fără adăpost, nu știm cu exactitate. Problema este adresabilitatea serviciilor pentru acestea. Lipsa serviciilor, a locuințelor, a locuințelor sociale este problemă extrem de gravă. Găsim o mulțime de orașe în România care nu au locuințe sociale și care nu pot rezolva aceste cazuri. Cu siguranță, aceste locuințe nu sunt accesibile persoanelor care au ajuns deja în stradă”, a precizat conf. univ. dr. Nicolae-Adrian Dan în deschiderea evenimentului.
Cele cinci persoane fără adăpost prezente la vernisajul expoziției au mărturisit că cel mai mult le afectează lipsa actelor de identitate. Fără ele, autoritățile le tratează de parcă n-ar exista, chiar dacă ele există, descriu cei prezenți.
„Locuiesc de șapte luni pe stradă, m-am eliberat de la penitenciar și statul român nu face nimic pentru noi. Am o întrebare: dacă vă dau cazierul, oricăruia dintre voi, mă angajați?”, spune bărbatul și nu primește niciun răspuns din sală.
Viața în doi, pe stradă
Nadia, 37 de ani, și Ștefan, 44 de ani, sunt alți doi dintre participanții în proiect. Sunt împreună din 2009. Pe stradă, viața în doi e mai ușoară, spun ei. Acest proiect le-a adus un scop, dar și mici bucurii. Telefoanele pe care le-au primit pentru a realiza fotografiile le-au adus și bucuria de a înregistra video un concert de Crăciun și a face mai multe poze cu figurine expuse prin oraș în perioada Sărbătorilor de iarnă.
Dar a fost și o provocare să le țină în siguranță. Pentru a avea grijă de telefoane, seara le închideau ca să nu sune și să facă zgomot și le puneau într-o borsetă cu care Nadia dormea la piept. Una dintre fotografiile lor arată locul improvizat în care își petrec nopțile.
El are acte, de aceea acum cel mai mult spun că își doresc „să fie și ea rezolvată cu actele. Apoi, celelalte după. O locuință oarecare”, spun ei, apoi indică fotografiile pe care le-au făcut ei.
„Vreau să prezint viața de zi cu zi, așa cum ne descurcăm noi pe stradă: ne spălăm seara pe unde putem, nu putem merge la adăposturi, că acolo sunt probleme, cu actele avem probleme și autoritățile nu ne iau în considerare”, descrie Ștefan existența lui. Problemele descrise de el se regăsesc în discursul majorității celor care trăiesc fără un acoperiș deasupra capului,
Nadia spune că se simte mai în siguranță de când își împarte zilele cu el. Frigul. Violența bărbaților. Agresiunile fizice și sexuale. Durerile menstruale. Orele de somn. Sunt câteva dintre pericolele prin care trec zilnic femeile fără adăpost. Viața lor în stradă înseamnă un labirint presărat cu primejdii. Despre toate acestea, Libertatea a vorbit cu mai multe femei fără adăpost în februarie 2022.
„M-a ajutat să nu mă mai gândesc unde stau, ce mănânc. N-am mai fost «tulbure»”, mai descrie Ștefan ce a însemnat să se plimbe cu telefonul mobil și să se gândească ce părți din realitatea lui să imortalizeze în fotografii.
Expoziția, care va rămâne în sala 201 a Facultății de Sociologie pentru un an, face parte din proiectul Vocea cetățenilor fără adăpost, desfășurat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Asociația Carusel.
*Persoanele fără adăpost care doresc să-și facă o carte de identitate provizorie se pot adresa și cere sprijinul Direcțiilor de Asistență Socială.