Când va deschide oficial Jocurile Olimpice de la Beijing, vineri, liderul chinez Xi Jinping va fi flancat în special de lideri ce vor alimenta temerile cum că evenimentul sportiv este folosit pentru a spăla imaginea unui regim autoritar, notează CNN.
Dintre cei aproximativ 20 de președinți, premieri și figuri regale care se vor afla în capitala Chinei, aproape jumătate vin din țări autoritare, unele dintre ele categorisite drept „regimuri hibride”, potrivit Indexului Democratic al Economist Intelligence Unit.
În fruntea acestora stau președintele rus Vladimir Putin – care tocmai a generat o criză majoră în estul Europei mobilizând armata la granița Ucrainei, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, acuzat printre altele de uciderea unui cunoscut jurnalist critic, și președintele egiptean Abdel Fattah Al-Sisi, liderul unui regim militar.
Vor mai veni liderul kazah Kassim-Jomart Tokaev, care tocmai a zdrobit o revoltă populară, dictatorul turkmen Gurbanguli Berdîmuhamedov, dar și liderii din Pakistan, Qatar, UAE, Uzbekistan, Kirghizstan și Tadjikistan.
Alături de ei se vor afla lideri ai unor țări democratice precum Singapore, Argentina, Ecuador, Mongolia, Polonia sau Serbia, secretarul general al ONU și directorul OMS, potrivit unei liste publicate săptămâna trecută de Ministerul de Externe de la Beijing, citate de Reuters. Președintele polonez Andrzej Duda este cel mai înalt oficial UE prezent la Beijing.
Motivul acestei selecții de lideri este boicotul diplomatic occidental condus de SUA, care încearcă astfel să sancționeze „genocidul și crimele împotriva umanității din Xianjiang”, în special acțiunile guvernului chinez împotriva uigurilor.
Mai multe țări, printre care Marea Britanie, Canada sau Australia s-au alăturat în mod explicit acestui boicot. De asemenea, niciun lider UE, cu excepția lui Duda, nu va fi prezent la eveniment.
Diverse țări, printre care Noua Zeelandă, Olanda, Suedia sau Austria, spre exemplu, au ales să nu provoace un conflict deschis cu China și au preferat să respingă invitația spunând că de vină ar fi pandemia COVID.
Alte țări au ales să trimită diplomați sau oficiali minori ai guvernului. România, spre exemplu, va fi reprezentată de ministrul Sportului Eduard Novak.
„Nu este posibil ca Jocurile Olimpice să fie o forță a binelui”
Controversele cu privire la Jocurile Olimpice din China au crescut în ultimele luni, pe măsură ce guvernele și organizațiile pentru drepturile omului au arătat cu degetul spre abuzurile Beijingului împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang.
Pe lista nemulțumirilor se află și măsurile Beijingului de limitare a libertăților civile din Hong Kong sau tentativa de a intimida Taiwanul, pe care îl consideră parte a teritoriului chinez.
Săptămâna trecută, o coaliție de peste 200 de organizații a cerut statelor reprezentate la Jocurile Olimpice să se alăture boicotului diplomtic.
„Nu este posibil ca Jocurile Olimpice să fie o forță a binelui, așa cum susține Comitetul Internațional Olimpic, în vreme ce guvernul gazdă comite crime grave, încălcând legislația internațională”, a avertizat Sophie Richardson, directoarea Human Rights Watch China.
Beijingul a răspuns dur acestor solicitări, acuzând o „politizare” a evenimentului și asigurând că „manevrele politice ale câtorva politicieni occidentali nu vor afecta o ediție splendidă a Jocurilor Olimpice, ci doar le vor dezvălui intențiile urâte”.
În lipsa unor înalți oficiali occidentali, marele premiu de consolare pentru Beijing va fi prezența lui Vladimir Putin, mai ales că aceasta vine într-un moment de mare expunere pentru liderul de la Kremlin.
Preşedintele Comitetului Olimpic Rus (COR), Stanislav Pozdniakov, a a spus miercuri că boicotul olimpic „este o prostie”, notează Agerpres.
„Prezenţa lui Putin, care a făcut doar două călătorii în exterior de la debutul pandemiei de Covid-19 în martie 2020, este cea mai bună demonstraţie a poziţiei Kremlinului, care consideră că SUA încearcă să politizeze sportul”, a mai spus preşedintele forului olimpic rus.
Putin, care se va întâlni cu Xi vineri, a vorbit vineri, într-o scrisoare publicată de presa de stat chineză, despre „o nouă eră” a relațiilor bilaterale.
El a indicat spre legăturile economice tot mai puternice dintre cele două țări și a spus că împreună cu Xi va discuta despre chestiunile cheie de pe agenda regională și globală.