Autoritățile au girat construcția, din bani europeni, a unui depozit de deșeuri în Pasul Mestecăniș din Suceava, lângă drumul european și popasuri turistice
- CJ Suceava a cheltuit peste 7 milioane de euro, fonduri europene, pe o groapă de gunoi situată fix în inima unei zone turistice impresionante.
- Depozitul a fost ridicat pe un deal, la mai puţin de un kilometru de casele oamenilor, lucru ilegal, şi la marginea unui drum european intens circulat
- Autorităţile au fost avertizate că locul nu este potrivit, iar substanţele toxice pot afecta localnicii şi turiştii, dar nu au renunţat
- Libertatea a vizitat depozitul din Pasul Mestecăniş şi a descoperit cum mormanul de 40 de metri înăţime care va fi depozitat aici riscă să cadă peste o cale ferată
- Studiul de fezabilitate şi raportul de mediu indică grave probleme, dar autorităţile merg înainte cu această bombă ecologică, de teamă să nu trebuiască să dea înapoi banii primiţi de la UE
- Una din marile atracţii turistice ale Bucovinei este la un pas să ajungă, la propriu, o groapă de gunoi
Investigație de Ștefan Pană
Ne-am făcut un obicei din a ne bate joc de fondurile europene! Libertatea dezvăluie cum autoritățile din Suceava au girat construcția unui depozit de deșeuri pe un vârf de deal din Pasul Mestecăniș, lângă un drum european circulat și foarte aproape de pensiunile turistice. Astfel, Consiliul Județean a cheltuit peste 7.000.000 de euro pe groapa modernă de gunoi, însă studiul de fezabilitate și raportul de mediu indică probleme grave.
Pasul Mestecăniş este considerat cea mai frumoasă trecătoare din ţară. Prin el trece drumul care leagă Bucovina de Transilvania. Tocmai aici autorităţile din Suceava s-au găsit găsit să ridice o groapă de gunoi.
Au pus degetul pe hartă, fix în mijlocul zonei pe care depozitul urma să o deservească, iar întâmplarea a făcut ca asta să fie într-un vârf de deal, la 1.100 de metri altitudine, şi lângă o pantă care riscă să ducă tot gunoiul peste o cale ferată intens circulată.
„Turismului i-ai dat în cap, nu vine nimeni să stea la pensiune lângă groapa de gunoi, să admire mormanul de gunoaie”, spune Aristide Maxim, localnic din Valea Putnei.
Libertatea a studiat zeci de documente şi, cu ajutorul oamenilor care de 11 ani se luptă cu autorităţile din cauza acestui depozit, vă prezintă bizarul caz al gropii de gunoi din vârf de munte.
Bomba ecologică din curtea casei
Povestea începe în 2007, când oamenii din satul Valea Putnei află că la câteva sute de metri de curţile lor se va deschide un depozit ecologic. Decizia a fost luată de Consiliul Judeţean.
Localnicii s-au opus vehement. Legea spune că aceste gropi nu se pot construi la mai puţin de un kilometru de casele oamenilor. Aceste dispoziţii au fost însă încălcate. Un raport topografic arată că în zonă există locuinţe şi la 500 de metri distanţă, inclusiv pensiuni.
Oamenii acuză că animalele lor nu vor mai putea să pască în zonă, pentru că tot terenul va fi infectat. Laptele vacilor din sat nu va mai fi bun de băut. Nici mierea albinelor.
Libertatea a discutat cu unul dintre localnici, a cărui casă este la câteva sute de metri de groapă.
„Am început să îmi fac casa în 2005. Nu se ştia atunci că va fi groapă de gunoi. Şi deodată te trezeşti că ce ai făcut tu s-ar putea să nu mai fie”, spune Stan Chiriţă.
Pe el, la fel ca şi pe ceilalţi săteni, autorităţile l-au ignorat.
Substanţe cancerigene la marginea drumului
O informaţie sumbră stă cuprinsă în raportul privind impactul asupra mediului, un document oficial, realizat la solicitarea CJ Suceava.
„Riscul la inhalarea cumulativă a 11 chimicale cunoscute sau suspectate a fi cancerigene s-a stabilit că în cel mai rău caz persistă la distanţă de 100 m de marginea depozitului”.
Distanţa dintre groapă şi E58 este de numai 30 de metri. Peste 6.000 de maşini circulă zilnic pe acest drum. CNAIR estimează că, până în 2022, numărul anual va depăşi 2,7 milioane.
Turiştii se opresc chiar la poalele gropii de gunoi, pentru a face poze.
Raportul vine cu veşti proaste şi pentru localnici: aria de dispersie a substanţelor toxice variază între 2 şi 3 kilometri. Adică, fix peste întregul sat.
Şi problemele continuă. În studiul de fezabilitate se spune că amplasamentul nu este bun, panta dealului fiind prea mare, cu risc de alunecări de teren. Ceea ce ar duce ca un morman de 40 de metri înălţime de deşeuri să se prăvălească peste o cale ferată. Cu toate acestea, CFR oferă aviz pozitiv. Semnatarul: nimeni altul decât vărul şefului CJ, Gheorghe Flutur, cel care a demarat construirea gropii.
Continuarea, mâine, în Libertatea.
Citește și: