15 comentariiEconomia României a cheltuit mai mult decât a încasat în primele șase luni. Deficitul este de 2,32% din PIB la finalul lunii mai, dar ar putea depăși 6% din PIB pentru întreg anul 2023. Ținta asumată de România în fața partenerilor europeni este de 4,4% din PIB.
Guvernul format din PSD și PNL trebuie să găsească urgent un set de măsuri care să reducă din cheltuieli și să atragă mai multe venituri. Gaura este de peste 20 de miliarde de lei, după cum au anunțat guvernanții, dar toate soluțiile propuse nu acoperă deficitul.
Ministrul de finanțe: Exclus să avem un deficit peste 5% din PIB
„Se negociază majorarea deficitului până la cel mult 5,3% din PIB. Este o țintă mai realistă decât 4,4% cât este ținta pentru deficit asumată prin legea bugetului. România pierde sume importante din cauza războiului din Ucraina”, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.
Responsabil pentru consolidarea fiscală și încadrarea în ținta de deficit de 4,4% din PIB este ministrul de finanțe, Marcel Boloș (PNL).
„Este exclus să avem un deficit bugetar peste 5% din PIB, dacă nu vrem să fie suspendate fondurile europene”, a precizat ministrul de finanțe într-o declarație pentru Libertatea.
Scenariul majorării țintei de deficit, peste pragul de 5%, nu este exclus însă de lideri PSD, dar și de lideri din PNL.
„Boloș și Câciu să meargă la Bruxelles și să negocieze majorarea deficitului până la 5,5% din PIB. Să își dea demisiile dacă nu sunt în stare”, a declarat un lider din conducerea PNL pentru Libertatea.
Ideea negocierii țintei de deficit este susținută și de lideri din conducerea PSD. Majorarea țintei de deficit este considerat singurul „scenariu realist” și este luată în calcul și de premierul Marcel Ciolacu.
Discuții în PNL pentru schimbarea ministrului de finanțe
Marcel Boloș are contestatari chiar în propriul partid, soluțiile propuse de ministrul de finanțe fiind respinse de liberali.
„Prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Dan Motreanu vor schimbarea ministrului de finanțe, Marcel Boloș, cu Alexandru Nazare. Boloș a fost susținut de Ilie Bolojan, dar toate măsurile economice pe care dorește guvernul să le aplice de la 1 septembrie trebuie să primească un vot în Biroul Politic Național al PNL. Boloș nu poate trece majorarea TVA sau alte măsuri gândite de PSD prin BPN”, au declarat surse din conducerea PNL pentru Libertatea.
Referirea vizează propunerea avansată în negocierile din Coaliție privind o majorare a cotei TVA de la 19% la 21 sau 22%. Ideea a fost respinsă de conducerile PSD și PNL, chiar dacă ar fi adus cei mai mulți bani la buget.
„Nu putem majora TVA înainte de alegeri. Ar lovi tot în cei cu resurse puține”, au explicat surse din PSD.
Ideea majorării TVA este respinsă și de unii analiști economici, după cum scria zilele trecute Libertatea. „Transferi problema la cei mai amărâți, în loc să impozitezi marile averi și să elimini excepțiile”, a declarat avocatul Gabriel Biriș, unul dintre autorii programului de guvernare al PDL din 2008 și fost secretar de de stat la Ministerul Finanțe în 2016.
TVA majorat pentru restaurante, hrana pentru animale și impozite noi pentru IMM-uri. Banii tot nu ajung
Liderii Coaliției vor să existe doar două cote de TVA: 9% și 19%. Restaurantele vor trece la cota de 19% de la cota de 9%, spun surse din PSD și PNL.
Cota de 9% pentru TVA este valabilă, în prezent, și pentru alimente destinate consumului uman, dar și pentru cel animal. Soluția avansată este ca hrana pentru animale să aibă un TVA de 19%. Reducerea cotei pentru taxa pe valoare adăugată la 9% a fost decisă în 2015 de guvernul Ponta.
„Se va aplica un impozit special IMM-urilor care ascund, de fapt, salarii. Acestui tip de IMM, care are o rată de profitabilitate foarte mare, li se va impune un impozit mai mare de 1%. Va crește și impozitul pe dividende.
Se va introduce CASS pentru salariile din agricultură și construcții”, au precizat sursele citate.
Nu este clar însă cum se va aplica impozitul de 1% pentru clădirile rezidențiale cu o valoare de peste 500.000 de euro, chiar dacă ideea a avansată în Coaliție.
Principala problemă în Guvern este că toate măsurile puse în discuție aduc la buget, cel mult 10 miliarde de lei. Suma nu este însă îndeajuns pentru ca România să se încadreze în ținta de deficit de 4,4%, recunosc surse din Coaliție.