1 comentariuObservaţiile, transmise de sonda Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), dezvăluie structuri pană, asemănătoare unor fire de păr, făcute din plasmă şi, de asemenea, surprind erupţii şi ploi de material relativ mai rece care cad la suprafaţă.
Oamenii de ştiinţă spun că observaţiile privind dinamica complexă a suprafeţei Soarelui ar putea ajuta la rezolvarea întrebării de ce atmosfera stelei este mult mai fierbinte decât suprafaţa sa – un paradox de lungă durată în fizica solară.
Cele mai luminoase regiuni au o temperatură de aproximativ 1.000.000°C, în timp ce materialul mai rece, care coboară sub 10.000°C, apare mai întunecat. Imaginile au fost înregistrate la 27 septembrie 2023 de către instrumentul Extreme-Ultraviolet Imager (EUI), când sonda spaţială se afla la aproximativ o treime din distanţa Pământului faţă de Soare.
Videoclipul adnotat evidenţiază modele delicate de dantelă pe Soare, care se numesc muşchi coronali. Aceste structuri apar în jurul bazei buclelor mari ale câmpului magnetic coronal. La orizont, pinteni de gaz, cunoscuţi sub numele de spiculeţe, se ridică din cromosfera Soarelui până la înălţimi de aproximativ 10.000 de kilometri.
În centrul câmpului vizual, este vizibilă o mică erupţie, în care materialul mai rece este ridicat, înainte de a cădea. Deşi mică în comparaţie cu cele mai mari evenimente, această erupţie este totuşi mai mare decât Pământul.
Filmarea dezvăluie, de asemenea, ploaia coronală, care la mai puţin de 10.000°C pare întunecată pe fundalul luminos al buclelor coronale mari (aproximativ 1.000.000°C). Ploaia este formată din aglomerări de plasmă de densitate mai mare care cad înapoi spre Soare sub influenţa gravitaţiei.
„Este cu adevărat minunat când vezi cum se întâmplă”, a declarat dr. David Long, fizician solar la Dublin City University şi cercetător al Solar Orbiter. „Vine şi pleacă – se văd ploi în jurul erupţiilor solare”.
Observaţiile ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care, la peste 1.000.000 de grade Celsius, atmosfera exterioară a Soarelui (cunoscută sub numele de coroană) este de peste 150 de ori mai fierbinte decât suprafaţa sa.
Coroana ar trebui să fie mai rece, deoarece energia soarelui provine din cuptorul nuclear din miezul său, iar lucrurile se răcesc în mod natural cu cât se îndepărtează mai mult de o sursă de căldură. Una dintre explicaţii este că erupţiile miniaturale, numite focuri de tabără, pompează energie în atmosferă pentru a provoca încălzirea coronală.
„Este încă o întrebare puţin deschisă”, a spus Long. „Aceste focuri de tabără pe care Orbiter le-a observat pentru prima dată se aprind în mod constant.”
„Este vorba de a afla câtă energie produc şi dacă este suficientă pentru a încălzi atmosfera până la nivelul pe care îl observăm. Este vorba de combinaţia dintre toate aceste caracteristici diferite”.
Misiunea în valoare de 1,3 miliarde de dolari a fost lansată în 2020 şi anul viitor va oferi primele imagini ale polilor nord şi sud necunoscuţi ai Soarelui.