ComenteazăIleana Bîciu, 47 de ani, este învățătoare în Corabia și meșter popular la Centrul de Creație Olt. Dragostea Ilenei pentru tradiție s-a născut în copilărie, când o urmărea pe bunica ei cum împletea, țesea și torcea lâna. Pasiunea pentru meșteșug a descoperit-o mult mai târziu, după o vizită la Muzeul de etnografie și arheologie din Corabia, la care soțul ei lucra.
”În urmă cu cinci ani, am mers la muzeu la soțul meu. Ei scot piesele din depozit pentru a le aerisi. Atunci am văzut atâtea minunății, cojoace viu colorate, lucrate de mâna străbunilor și mi-a dat inima brânci să încerc și eu”, ne-a spus Ileana Bîciu.
A învăţat de la cel mai bun
Întâmplarea a făcut să ajungă la Dumitru Liceanu, cojocar cu renume din comuna olteană Vădastra. Are 77 de ani şi, de când se ştie, face cojoace. A învăţat meseria de la tatăl său, iar după o viaţă de muncă a primit titlul de Tezaur Uman Viu.
După ce pieptarele ieşite din mâna lui au ajuns şi în America, ultimul cojocar din Vădastra mai avea o dorinţă, să găsească pe cineva care să ducă obiceiul mai departe. Și a găsit-o pe Ileana Bîciu. Femeia poveștește că primul brâu, realizat dintr-o piele groasă aruncată de alți elevi tocmai din cauza faptului că se lucra greu, a fost testul ei de rezistență.
”Am mers la nea Mitel cu gândul să învăț și eu să cos cojoace așa cum se făceau acum sute de ani. Cu ce am mai știut eu de la bunica mea, cu ce mi-a arătat dumnealui, am intrat într-o stare de cercetare, am căutat cusăturile și am învățat-o pe cea mai importantă, de la care pleacă totul, ”drumul robilor” îi zice. Este o cusătură specială, iar înainte de a o așeza pe bucata de piele, materialul trebuie străpuns cu o dăltiță cu doi dințișori sau o preducea. Noi începem tot procesul de la cumpărarea pieilor de oaie, pe care le curățam și le ținem la conservat cu sare. O ducem apoi la tăbăcar pentru a o tăbăci și le alegem pe cele care sunt asemănătoare, să nu aibă pete. Este multă muncă la un cojoc și trebuie foarte multă răbdare”, explică Ileana Bîciu.
Mii de cusături pentru un brâu
La primul brâu a lucrat trei luni până să fie gata. S-a ambiționat să străpungă pielea groasă cu dalta și să facă mii de cusături pentru ca motivele tradiționale să fie scoase în evidență. La cojoacele oltenești predomină simbolurile arhaice, rozeta, laleaua sau florile de primăvară , cu roșu și vișiniu.
Fiecare pieptar sau cojoc are cusut pe el motivele tradiționale, rozeta ce semnifică soarele, avem bulinele ce reprezintă stelele, sunt multe culori, cojoacele oltenești sunt foarte încărcate. Eu am început să cos cu fire de bumbac , iar primul cojoc l-am terminat într-un an.
Ileana Bîciu, meșter popular:
Învățătoarea din Corabia speră ca piesele lucrate de ea să treacă grenițele țării și să ajungă până în America, așa cum a reușit și maestrul ei, Dumitru Liceanu. Cel mai scump cojoc cusut de femeie ajunge să coste peste 2.000 de lei.