O invenţie veche de un secol ar putea asigura independenţa energetică a României | Exclusiv

Cele mai bine păzite obiecte de la Muzeul Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida” din Bucureşti sunt două borcane legate de ceva care seamănă cu un mic motor electric. La prima vedere, acest exponat nu spune nimic deosebit, dar în esenţă, este una din minunile ştiinţei mondiale: “Pilele K”, adică pilele electrice ale lui Karpen, care transformă căldura mediului ambiant în curent electric la nesfârşit, deci fără ca ele să se consume. Obiectele au stat închise într-un seif blindat până anul trecut, când noul director al muzeului, Laura Maria Albani, a hotărât să le expună publicului larg, dar cu măsuri de securitate suplimentare. “Am cerut lămuriri oficiale, de ce nu pot expune obiectul, şi mi s-a spus că nu mai este nici o problemă, doar să îi dublăm securitatea. Noi am triplat-o şi am pus obiectul în contact cu publicul”, ne-a declarat Laura Maria Albani. Academicianul Nicolae Vasilescu Karpen (1870 - 1964) a fost un om de ştiinţă de o rigurozitate deosebită. De aceea, lumea ştiinţifică a fost uimită că maestrul s-a apucat, încă înainte de Primul Război Mondial, să lucreze la ceva considerat imposibil de realizat: un perpetuum mobile, adică un obiect care să producă lucru mecanic fără să consume nimic. Karpen a brevetat ideea unei pile electrice care să funcţioneze la nesfârşit în 1922, iar în 1950 a predat prototipul, împreună cu documentaţia aferentă, Academiei Române. E vorba despre două pile electrice legate, ce pun în mişcare un minimotor galvanometric, care, la rândul său, mişcă o paletă conectată la un întrerupător. Motorul şi paletele au drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică la nesfârşit. Are la bază un fenomen încă necunoscut O pilă electrică clasică, strămoşul bateriei, poate produce curent electric prin reacţia chimică dintre doi electrozi şi lichidul în care se află până la consumarea electrozilor, adică maximum zece ani. Invenţia lui Karpen se încăpăţânează să funcţioneze însă şi după 64 de ani, aşa cum preconizase, în caietele în care este expus modul de construire al obiectelor, chiar inventatorul. În 1970, francezii s-au arătat interesaţi de aceste obiecte şi au vrut să intre în posesia lor. Autorităţile din România au refuzat orice ofertă, iar în timp, după ce s-a văzut că ele se încăpăţânează să funcţioneze la nesfârşit, le-au mutat într-un seif blindat din Muzeul Tehnic, iar în jurul lor s-a născut legenda unui perpetuum mobile. Au fost câteva comunicări ştiinţifice la Paris, Bucureşti şi Bologna, în care s-a prezentat pe larg invenţia. În anul 2007, “Pilele K” au fost măsurate şi au arătat că produc energie electrică. În 2013, Muzeul Politehnicii din Bucureşti a început să cerceteze posibilitatea teoretică de a folosi această invenţie, pe care specialiştii au denumit-o “fenomenul Karpen”. “Inventatorul a demonstrat prin aceste obiecte că există un principiu prin care se poate obţine energie la nesfârşit din pile electrice care nu se consumă chimic. Este un fenomen pe care oamenii de ştiinţă nu vor să îl accepte oficial. Din păcate, sunt foarte puţini specialişti care au studiat fenomenul. Din datele pe care le avem, se poate construi un alt model, funcţional din punct de vedere comercial. Deocamdată, suntem blocaţi în acceptarea principiului, deşi el este evident. S-a pus deja problema realizării unei replici ale pilelor originale. Am putea să le reducem dimensiunile şi să le creştem puterea, dar pentru aceasta e nevoie de o investiţie într- un proiect de cercetare. Probabil că acest lucru va fi făcut în viitor de un grup de oameni de afaceri. Închipuiţi- vă o baterie care alimentează un cvartal cu energie electrică, la nesfârşit, la un preţ modic, sub o zecime din cel actual… Este o afacere rentabilă. Am putea spune că aşa arată independenţa energetică a României”, ne-a declarat dr. inginer Sorin Dinea, unul dintre puţinii specialişti români care au studiat aceste obiecte ciudate.