VIDEO / O machetă de farfurie zburătoare funcțională va fi expusă în Muzeul Coandă

Casa memorială Coandă este situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu, la intersecție cu strada Henri Coandă – între Piața Romană și Piața Victoriei. A fost ridicată în anul 1910 de generalul Constantin Coandă, tatăl lui Henri Coandă (1886-1972). După Al Doilea Război Mondial, casa a intrat în proprietatea statului.

Întors în România, la insistențele lui Nicolae Ceaușescu, pentru a-și materializa invențiile în industria românească, Henri Coandă a locuit în această casă, între 1969 și 1972. La vremea respectivă, clădirea avea, la etaj, un muzeu cu exponatele familei Coandă.

La cutremurul din 1977, imobilul a devenit sediu de corp diplomatic. Obiectele fostului muzeu au fost luate în administrare de Academia Română și Muzeul Național de Istorie.

În anii 1990, o soră a lui Henri Coandă a donat statului român toată arhiva care aparținuse inventatorului și pe care ea o avea în posesie, în Franța.

Printre documente se afla și proiectul unei farfurii zburătoare, îmbrăcat în piele maro. Documentele au ajuns la Muzeul Aviaței, iar cotidianul Libertatea a prezentat în premieră, la vremea respectivă, aceste date.

Între timp, clădirea Coandă a ajuns în administrarea Academiei Române, care a dat-o unei persoane private, prin acte false. A izbucnit un scandal mediatic, în urma căruia clădirea a revenit în administrarea Academiei Române. Din anul 2011, imobilul, numit ”Casa Memorial Conadă”, este gol.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

În acest moment, Asociația Henri Coandă încearcă să adune tot patrimoniul familiei Coandă și să transforme Casa Memorială Coandă, în curs de degradare, în Muzeul Coandă.

Acesta va cuprinde obiecte care au aparținut generalului Constantin Coandă și fiului său, Henri Coandă. Printre exponate se va afla și o machetă funcțională a celebrei farfurii zburătoare – sau aerodina lenticulară –  proiectată de inventatorul român.

Henri Coandă a deținut brevete pentru aerodina lenticulară

Testată începând cu 1932, sub formă de modele reduse, dar și modele mari, de 300 de kilograme, farfuria zburătoare, care folosea Efectul Coandă, a zburat cu succes. Aerodina lenticulară, cum i se spune oficial, era un obiect zburător atipic, care nu avea elice sau alte organe în mișcare, capabil de a creea un vid parțial (depresiune) pe suprafața de sus a sa, generând astfel o forță de sustentație.

Unii au considerat acest mod de sustentație ca fiind imposibil, pentru că era considerat „similar cu a te scoate din apă trăgându-te singur de păr”.

În 1956, Henri Coandă a prezentat public două brevete de aerodine lenticulare, fără piese mecanice în mişcare, propulsate pe verticală de puterea aerului şi având la bază ejectoare ce funcţionau pe principiul avionului cu reacţie.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Conceptele lui Coandă au intrat în vizorul Statelor Unite, iar la începutul anilor ’60 inginerul român a obţinut mai multe contracte cu forţele aeriene ale SUA, în urma cărora au fost dezvoltate două proiecte de aerodine calculate pentru a ridica un om.

După părerea specialiștilor, aerodina lenticulară reprezintă acum o soluție pentru deplasarea în atmosferă sau în apă.

”În accepțiunea noastră, în Muzeul Coandă, pe care îl pregătim, vrem să includem machete funcționale ale invențiilor lui Henri Coandă – inclusiv farfuria zburătoare -, deci toate elementele despre care avem suficiente informații pentru a le prezenta sub forma unor machete funcționale interactive”, ne-a spus dr. ing. Sorin Dinea, specialist în aeronautică, preşedintele Asociaţiei Henri Coandă.

”Interactivitatea” înseamnă că, în viitorul muzeu, copii se vor putea juca cu o machetă de farfurie zburătoare funcțională de tip ”Henri Coandă”.

43.250 de euro pentru recuperarea mobilierului familie Coandă

Tot pentru refacerea patrimoniului Coandă, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, asociația condusă de Sorin Dinea a lansat pe internet o propunere de colectă pentru recuperarea mobilierului familiei inventatorului.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

Lotul identificat este format din opt piese de mobilier masiv, trei măsuțe, cinci scaune, obiecte mici și un lot de documente. Printre acestea se află și biroul generalului Coandă, tatăl inginerului Henri Coandă. Întregul lot de obiecte are o valoare estimată la 43.250 de euro. Piesele de mobilier ar urma să fie expuse public la deschiderea Casei Memoriale Coandă și ar purta numele și emblema celui care a contribuit la recuperarea lor.

”Punem la dispoziția tuturor celor care participă la această activitate de recuperare a patrimoniului cultural Coandă dreptul de folosire preferențială a mărcii „Coandă”, certificată OSIM, pentru orice activitate desfășurată în domeniile educație, instruire, divertisment, activități sportive și culturale (clasa 41 NISA), marcă pe care organizația noastră o deține”, se arată în anunțul Asociației Henri Coandă.

Tatăl lui Henri Coandă a purtat războaie timp de 41 de ani pentru România

Generalul Constantin Coandă (1857 – 1932), tatăl lui Henri Coandă, a fost un militar de carieră care a luptat pentru România timp de 41 de ani. Constantin Coandă a participat la Războiul de Independență (1877 – 1878), Războiul Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1914-1918).

Pe 24 octombrie 1918, regele Ferdinand I  îl desemnează pe generalul Constantin Coandă în fruntea Consiliului de Miniştri, apoi ordonă mobilizarea general şi reintrarea României în război de partea Antantei.

După capitularea Puterilor Centrale şi făurirea României Mari, guvernul de uniune naţională, condus de Constantin Coandă, îşi depune mandatul în favoarea liberalului Brătianu.

Citește și:

O șomeră din Timiș a devenit designer de pantofi croșetați. Vinde cu 200 de lei perechea

Urmărește-ne pe Google News