Dintre aceste obiecte, „peste 150 de piese din colecţia de antichităţi de la Met au trecut prin mâna altor zeci de persoane sau galerii de la care procurorii au confiscat antichităţi furate”, indică ancheta ICIJ, realizată în colaborare cu mai multe ONG-uri şi mass-media, scrie Le Figaro.
Colecţiile anumitor departamente ale muzeului par astfel deosebit de slab documentate şi suspecte, cum ar fi antichităţile din Kashmir şi Nepal. Din cele 250 de obiecte din Kashmir şi Nepal, doar trei obiecte se pot lăuda cu o documentaţie precisă referitoare la provenienţa lor.
În ciuda atenţiei acordate de conducerea MET pentru cercetarea provenienţei, „mai puţin de jumătate” din cele 1.109 lucrări cu traseul problematic ar fi corect.
Cu toate acestea, absenţa unui context documentat al originii obiectelor din ţările lor ridică problema legalităţii exportului acestora, aminteşte ICIJ. Consorţiul mai precizează că 309 articole de pe listă ar fi în continuare expuse în galeriile de la Met.
Muzeul „face toate eforturile pentru a se asigura că toate lucrările care intră în colecţie respectă legile şi politicile stricte în vigoare la momentul achiziţiei”, a spus Met într-un comunicat.
Câteva zeci de piese din Met au fost confiscate în timpul a nouă percheziţii în 2017, inclusiv şase în 2022.
Lista lucrărilor din muzeu aflate în vizorul autorităţilor, însă, continuă să crească. În martie, cotidianul Indian Express a publicat o listă cu 77 de obiecte păstrate de Met şi trecute în mâinile traficantului de artă Subhash Kapoor, care a fost condamnat la începutul acestui an.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!