Nu au fost maltrataţi, în schimb au făcut foamea şi au trăit vreme de trei luni, ceas de ceas, sub ameninţarea morţii. Constănţenii Hartin şi Ruxandra Sarchizian, tată şi fiică, au povestit pentru Libertatea clipele cumplite pe care le-au trăit pe “Victoria” din momentul în care au căzut în mâinile somalezilor.
“Eram pe punte când am văzut şalupa răpitorilor. Au tras focuri de armă, apoi s-au urcat la bord”, a povestit Ruxandra Sarchizian, ofiţer de punte pe “Victoria”. Din clipa aceea, a început coşmarul. “Nu aveam ce face. Am stat liniştiţi, am încercat să nu-i enervăm”, a mai spus femeia. “Ne păzeau 30 de oameni, zi şi noapte. Toţi aveau vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani”, şi-a amintit Ruxandra. Tatăl ei, Hartin Sarchizian, mecanic pe acelaşi cargo, susţine că problema cea mai mare a fost lipsa hranei. “Norocul nostru a fost că aveam provizii. Ei ne-au adus nişte orez. Am făcut foamea, zile întregi, la temperaturi de peste 40 de grade Celsius”, spune bărbatul.
Atât Ruxandra, cât şi tatăl ei au spus că singurul sfat pe care îl pot da marinarilor care ajung în această situaţie e să-şi păstreze cumpătul. Să stea liniştiţi şi în nici un caz să nu aibă asupra lor vreo armă. “O mişcare greşită te putea costa viaţa”, a mai declarat el.