1 comentariuUPDATE ora 19.10: „Astăzi a fost o întâlnire tripartită, între reprezentanţii Comisie Europene, partea tehnică ucraineană şi partea tehnică a României. A fost agreat un protocol pentru perioada imediat următoare”, a declarat Nicolae Ciucă. „Acum, înainte să plec de la Guvern, nu aveam date privind aprobarea. Ca atare, când va veni aprobarea, echipele vor merge în teren”, a mai spus premierul.
Știrea inițială: Ionel Scrioşteanu, secretar de stat din Ministerul Transporturilor, a afirmat, la Digi24, înainte de o nouă întâlnire cu partea ucraineană, că este „o chestiune de ore sau de o zi” până când autorităţile române vor putea începe măsurătorile pe canalul Bâstroe, relatează News.ro.
„Astăzi, la ora 17.00, vom avea o nouă discuţie la nivel de experţi, probabil mai vor ceva detalii tehnice vizavi de echipamentele pe care le vom folosim în partea de măsurare. Eu sunt sigur că e o chestiune de ore sau de o zi până vom începe efectiv măsurătorile”, a precizat secretarul de stat. Scrioșteanu a menţionat că aceste chestiuni sunt legate de solicitările Ministerului Apărării din Ucraina.
Oficialul a reamintit că demersul României de a realiza aceste măsurători este susţinut de Comisia Europeană și este „o bază de plecare pentru o colaborare şi viitoare discuţii şi măsuri”.
Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică referitoare la canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe canalul Bâstroe din 15 martie.
După întâlnirea cu experții ucraineni din 7 martie, partea ucraineană s-a angajat să oprească lucrările de dragaj până la clarificarea situaţiei.
Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuţ Sorin Banciu, care a participat la discuţii, a afirmat că lucrările de întreţinere făcute au încetat de două săptămâni.
Ministrul mediului, Tanczos Barna, a declarat, luni, că nu au primit încă acordul scris al părţii ucrainene pentru a verifica lucrările de dragare pe canalul Bâstroe, dar este convins că se vor ţine de promisiune. Demnitarul a precizat că debitele pe Chilia nu s-au modificat semnificativ, sunt în parametri statistici din ultimii 20 de ani.
Scandalul Bâstroe a izbucnit la mijlocul lunii februarie, după ce Ucraina a anunțat că a făcut lucrări de dragare pe canal, mărind adâncimea de la 3,9 la 6,5 metri.
Autoritățile române au spus că nu au fost informate și au transmis că nu sunt de acord cu aceste lucrări, iar ambasadorul Ucrainei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a da explicații.
Ministerul Infrastructurii din Ucraina, care a anunțat lucrările, a vorbit despre „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”. Acest lucru a fost respins ulterior de alți oficiali ucraineni, care au numit lucrările „de întreținere” și nu de dragare.
Marcel Ciolacu și alți politicieni au cerut încetarea imediată a lucrărilor.
Klaus Iohannis le-a cerut politicienilor să-și tempereze reacțiile în acest caz, iar Ucraina a insistat, în continuare, că nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe, pentru că „nu este vorba de o construcție nouă, ci de o adâncire operațională”.
O analiză din 27 iulie 2022 a Administrației Fluviale Dunărea de Jos, intrată în posesia Libertatea, arată ce efecte poate avea adâncirea canalului Bâstroe.