15 ONG-uri propun modificarea legii privind adunările publice: Manifestaţiile nu mai trebuie aprobate de autorităţi, sunt recunoscute protestele spontane

15 organizații, parte din Grupul “ONG-uri pentru cetăţean”, au lansat joi un proiect prin care propun modificarea legii privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Documentul are 24 de pagini

Discuţiile privind modificarea legii au început încă din ianuarie şi au inclus consultări cu reprezentanţi ai partidelor partlamentare, dar şi şefi ai Jandarmeriei. În acest context au apărut și controversatele propuneri ale Jandarmeriei de a interzice manifestanților să perturbe activitatea instituțiilor publice, să-și acopere fețele, interdicția de a defăima țara sau națiunea sau aceea de a scanda lozinci jignitoare ori vulgare. Acestea nu au fost însă asumate nici de Guvern, nici de MAI.

Legea actuală e veche de aproape 30 de ani

“Legea adunărilor publice se aplică fără probleme în cazul acelor evenimente fără potențial de controversă, dar poate fi abuzată în cazul acelor adunări cu caracter de protest, îndreptate împotriva puterii”, spun ONG-urile despre actuala legislație, într-un comunicat de presă.

Printre asociaţiile civice care au participat la discuţii se numără ActiveWatch, Asociația Civică Miliția Spirituală, Centrul Filia, MozaiQ şi Centrul de Resurse pentru participare publică.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Actuala lege privind adunările publice datează din 1991, iar principiile ei sunt învechite, spun ONG-urile.

“Este scrisă pentru a împiedica adunările publice, în numele ordinii publice, și nu pentru a pune în aplicare un drept consfințit în Constituție. Nu ține cont de faptul că astăzi, cetățenii se pot autoorganiza, descentralizat, folosind noile tehnologii, și nu mai există întotdeauna un organizator cunoscut”, se arată în comunicat.

Mai mult, oferă o putere discreționară autorității publice locale să aprobe sau nu orice adunare publică, iar uzul forţei de către autorităţi nu este riguros reglementat.

Noul proiect elimină restricțiile și interdicțiile excesive

“Notificarea adunărilor publice trebuie să devină mai degrabă o excepție decât o regulă. De asemenea, prin proiectul de lege propunem definirea fără echivoc a condițiilor în care în anumite spații pot fi interzise adunările publice”, se arată în comunicatul care prezintă cele 24 de pagini cu propuneri de modificare a legii.

Mai precis, adunările vor trebui autorizate doar dacă vor afecta traficul, dacă există potențial de conflict cu persoane neparticipante la adunarea publică sau contramanifestații sau dacă este necesară prezența forțelor de ordine pentru a preîntâmpina conflicte între participanți sau între participanți și alte persoane.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

În noul proiect nu se mai regăsesc termeni ambigui, precum protest “contrar bunelor moravuri” sau “defăimarea țării și a națiunii”, termeni care pot sta la baza respingerii unor acţiuni de protest.

Se elimină şi unele sancţiuni, cum ar fi cea pentru participare la o adunare nedeclarată, atâta vreme cât nu era obligația participantului să o declare.

Sunt precizate şi mai clar modurile în care instituţiile de forţă pot interveni în cazul unor violenţe. “Intervenția pentru dispersarea unei adunări publice poate fi făcută numai după ce toate celelalte măsuri de izolare sau împiedicare a incidentelor violente au eșuat”, spun ONG-urile.

Mai mult, în noua lege sunt recunoscute şi adunările spontane, atât cele care sunt reacție rapidă la un eveniment, cât și cele care nu au un organizator recunoscut și asumat.

“Credem că, la 30 de ani de la mineriadele din 1990, România merită în sfârșit o lege modernă a adunărilor publice, demnă de apetitul civic în creștere al cetățenilor. Partidele politice au acum șansa să arate că sunt conectate la nevoile cetățenilor care au protestat pașnic în ultimii 10 ani”, se arată în comunicat.

Când ar putea intra în vigoare noua lege

La discuţiile privind acest proiect au participat şi reprezentanţi din partea PNL, PSD şi USR şi au fost purtate discuţii şi cu lideri UDMR şi Pro România.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Principiile din acest proiect sunt în general acceptate de partide, iar legea ar putea trece uşor prin Parlament. Proiectul va fi depus, cel mai probabil, săptămâna viitoare în Legislativ, potrivit informaţiilor Libertatea. De acolo, proiectul poate suferi modificări în comisiile parlamentare.

Urmărește-ne pe Google News