Varianta, cunoscută fie ca B.1.640, fie ca ca B.1.X, a fost raportată pentru prima dată de ziarul francez Le Telegramme, după ce a infectat 24 de persoane la o școală din regiunea Bretania, în octombrie.
Când varianta a fost descoperită, școala la care a fost izbucnit focarul a fost nevoită să închidă jumătate din clase, scria, la acel moment, Le Telegramme.
Potrivit Agenției Regionale de Sănătate din Franța, situația este acum sub control: din 26 octombrie încoace nu au mai fost raportate cazuri cu această tulpină în Hexagon. Varianta rămâne totuși sub supraveghere și stârnește în continuare îngrijorări în rândul oamenilor de știință.
Câteva cazuri de infectare cu B.1.640 au fost descoperite și în Regatul Unit, Elveția, Scoția și Italia, deși varianta Delta și subvariantele sale au rămas cele mai dominante tulpini.
Profesorul Cyrille Cohen de la Universitatea Bar-Ilan a explicat că varianta B.1.640 are câteva mutații fără precedent. Una în special a atras atenția: proteina spike, cea care permite virusului să se agațe de celula umană și să înceapă procesul de infecție, prezintă unele ștersături.
Întrebarea la care vor trebui să răspundă experții din domeniul sănătății este dacă acest lucru va face virusul mai infecțios sau mai puțin eficient.
Africa, posibilul loc de proveniență al noii tulpini
Cercetătorii se tem că varianta B.1.640 a venit din Africa și evidențiază, în acest context, necesitatea accesului egal la vaccinuri.
„Această variantă relevă faptul că, dacă lăsați o parte din populația lumii fără acces la vaccinuri, atunci virusul va continua să se înmulțească și va duce la mai multe tulpini”, a afirmat profesorul Cyrille Cohen.
Un raport al Q4 Global Forecast publicat săptămâna trecută de Economist Intelligence Unit (EIU) a evidențiat că, în timp ce majoritatea țărilor dezvoltate au vaccinat cu succes o mare parte a cetățenilor său, majoritatea țărilor în curs de dezvoltare au făcut doar progrese neglijabile.
Raportul a evidențiat în mod special eșecurile campaniei de vaccinare din Africa, unde la sfârșitul lunii octombrie doar 6% din populație este vaccinată împotriva COVID.
„Cauza acestor rate scăzute de vaccinare este binecunoscută: în ciuda îmbunătățirilor recente, producția globală continuă să rămână în urma cererii, țările în curs de dezvoltare confruntându-se cu întârzieri mari în accesarea vaccinurilor”, arată raportul EIU, potrivit căruia programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a a reușit să livreze doar aproximativ 400 de milioane de doze la nivel global și că donațiile din țările mai bogate au fost rare.
Mai mult, chiar dacă un număr mai mare de doze ar ajunge în Africa, țările de pe acest continent ar avea probleme în administrarea acestora, în principal din motive logistice.
„A nu livra vaccinuri acestor țări poate părea în regulă pe termen scurt, dar pe termen lung s-ar putea să avem noi variante care sunt problematice și care s-au dezvoltat în țările cu populație nevaccinată”, a arătat Cohen.
„Nu vreau să sperii oamenii. Sunt doar câteva cazuri de B.1.640 acum și s-ar putea foarte bine ca într-o lună să uităm cu toții de această variantă. Dar este un exemplu a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă nu există acces la vaccinuri pentru toată lumea”, a avertizat profesorul universitar.