”Pe 1 martie am plecat în Bologna să-mi revăd părinții și o parte dintre foștii colegi de muncă. Când am plecat, regiunea nu era nici măcar în zona galbenă de risc, însă pe 2 martie a devenit. M-am întors duminică, 8 martie. A doua zi toată Italia avea să fie declarată „zonă roșie“”, a început femeia povestea sa.
Când eram în avion, mie și celorlalți pasageri ni s-a dat un chestionar în care eram întrebați unde am stat în Italia, cât timp și ni s-a luat numărul de telefon. După ce am aterizat, mi s-a verificat chestionarul și mi s-a luat temperatura, aveam 37.7.
Pacientă care s-a vindecat de coronavirus:
”Apoi mi s-a spus că trebuie să stau în izolare la domiciliu. Nu m-a întrebat nimeni cum ajung acasă sau dacă locuiesc cu cineva, deci risc să dau virusul mai departe. Mi s-a spus doar de amendă: între 10.000 și 20.000 de lei”, continuă femeia.
DSP: „Dacă vreți să stați liniștită, sunați la 112“
În continuare, povestea ei.
”Am hotărât cu prietenul meu, cu care locuiesc în același apartament, să vină el să mă ia de la aeroport și să stăm la izolare amândoi, fiecare într-o cameră separată. Luni și marți m-am simțit destul de bine, am făcut chiar și sport în casă.
În această perioadă, cei de la DSP m-au sunat în fiecare zi să mă întrebe cum mă simt. Nu m-au întrebat dacă am intrat în contact cu cineva sau cu cine locuiesc. Le-am spus din propria inițiativă de prezența prietenului și mi-au spus că este suficient sa stea în altă cameră.
De miercuri am început să tușesc și să am un pic de febră și frisoane. Le-am spus celor de la DSP de simptome, iar ei mi-au răspuns: „ Dacă vrei să stați liniștită, sunați la 112.“ Joi pe timp de zi m-am simțit mai bine, pentru că am luat un Brufen, însă noaptea simptomele au revenit, respiram și mai greu, și-atunci am sunat.
Transportată fără izoletă, deși aveam simptome
A venit o ambulanță și m-au dus la Spitalul Victor Babeș. M-au transportat fără izoletă (tip special de targă, izolată de exterior – n.r.).
Este un șoc inițial, când vezi că toată lumea stă departe de tine. Doamna doctor Turaiche mi-a zis să intru într-un salon, care era gol, și să închid ușa. Mi-au făcut testul de gripă normală, care a ieșit negativ, iar apoi mi-au făcut recoltări din gât și nas. După m-au trimis la parterul spitalului, unde erau mai multe saloane, să aștept rezultatul. Între timp a fost amplasat micul dejun.
Micul dejun pentru cei pozitivi și netestați pe aceeași tavă
Șocul a fost că totul era la comun pe o tavă: tacâmuri, ceai și pâine. Eu nu eram încă confirmată, dar trebuia să ating aceeași sticlă de ceai cu pacienții care erau pozitivi. Am sunat-o pe doamna Turaiche și i-am spus că eu nu vreau să-mi asum acest risc. Mi-a zis: Bine, bine. Hai că o să-ți aduc ceva de sus.
La ora 13.30 mi s-a dat telefon și mi s-a spus că rezultatul este pozitiv, să stau liniștită și că voi fi mutată. Nu mai reușeam să vorbesc, nu mai înțelegeam nimic, am început să plâng.
Am fost mutată împreună cu o femeie și ea pozitivă. Pentru ea a fost și mai șocant pentru că era asimptomatică. Poate nu e doar boala în sine, cât faptul că nu știi ce te așteaptă.
Doctorii ne spuneau să-i sunăm dacă avem probleme, dar gândiți-vă că erau trei medici de gardă. Nu-ți mai vine să-i deranjezi cu problemele tale, că ți-e frică. Te gândești că probabil și lor le este frică, pentru că se întorc la familiile lor.
Mi s-a spus că voi face testul în fiecare zi. Sâmbătă dimineață mi-au făcut al doilea test, care a ieșit negativ. Am cerut să fiu mutată în alt salon ca să nu mai stau cu o pozitivă, dar mi s-a spus că nu sunt alte locuri și „să ne facem dezinfectarea“. În mod normal, personalul din spital trebuie să facă dezinfectarea în fiecare zi, dar la noi nu mai intraseră de când am venit eu, adică de două zile.
”Un test pozitiv și unul negativ”
Duminică trebuia să mi se facă al treilea test, dar medicii mi-au zis că amână pentru luni sau marți. Mă gândeam că nu se poate așa ceva. Le-am zis: „Am un test pozitiv și unul negativ, iar dacă și al treilea ies negativ, am o șansă să plec de aici. Dar dacă mai stau o zi sau două cu o pozitivă în salon, mă infectez iar.“
Medicii mi-au spus să încerc să-i înțeleg, pentru că au doar un singur laborator. Eu le-am zis că-i înțeleg, dar să mă înțeleagă și ei pe mine că vreau să eliberez patul ăsta pentru cineva care chiar are nevoie. Până la urmă, după ce am insistat și am sunat la DSP, mi-au făcut testul în acea dimineață. Toată ziua am rămas în același salon cu pozitiva.
Abia seara, la ora 20.00, m-au anunțat că am ieșit negativ și am fost dusă acasă cu ambulanță.
Mi s-a dat certificatul de externare pe care scrie că, pentru a preveni reinfectarea, trebuie să mă autoizolez de prietenul meu, până când și el iese din autoizolare. Eu trebuie să mai stau 14 zile de când am fost externată, iar el trebuie să stea 14 zile de vineri, când m-au depistat pozitiv. Mie nu mi se va mai face test după această perioadă de izolare, doar lui.
Încercăm să avem încredere că vom fi bine amândoi”.