O pensionară bolnavă din București, într-un război fără sfârșit cu administrația blocului: „Sigur au vrut să-mi ia casa”

E marți seara și la blocul O2 de pe Aleea Someșul Cald e zi de plată a întreținerii. Cei mai în vârstă stau puțin pe băncile din față, la socializare. Alții vor să prindă loc în față și stau la rând. Se discută despre apometre, întreținerea pe iarnă, afișajul de la bloc. Vine și Floarea Făiniși să plătească. E îmbrăcată în negru, poartă doliu după fiul care a murit în toamna acestui an. În realitate, amărăciunea nu a mai părăsit-o de ani buni. De când au început problemele cu administrația care le-au atras și pe cele de sănătate.

Într-o sacoșă de pânză a luat și câteva din documentele pe care tot le strânge de ani de zile. „Am acasă toate chitanțele, am plătit tot”, spune femeia într-o altă încercare disperată de a face pe oricine o ascultă să înțeleagă că nu e rău-platnică, ci doar o victimă a unui sistem greu de descifrat și nedrept cu cei mai vulnerabili.

O vecină intră în vorbă: „Vă spun și părerea mea: sunt niște hiene. Nu contează că plătești. Ai pe rol dosar, achiți suma, dar te trezești că îți trimite executorul judecătoresc să te prezinți la sediul lor ca să stabiliți prețul apartamentului pentru vânzare. Am pățit asta în 2012”, spune femeia care vrea să-și păstreze anonimatul. Are grijă să fluture chitanța în drum spre casă și să spună: „Nu uitați: hiene, hiene, hiene!”

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Administrația nouă nu are acces la documente

Noul președinte al asociației de proprietari, Marian Iordoc, încearcă să o ajute pe pensionară, doar că vechea administrație nu i-a predat decât o foarte mică parte a documentelor. Tânărul cu o vechime de doar jumătate de an ca președinte a trecut printr-o situație similară cu a femeii când a preluat apartamentul mamei vitrege, acum mai mulți ani. „Până am preluat toate actele și am făcut și renovări, a trecut ceva timp. Erau acumulate restanțe și am fost dat în judecată. Au fost surprinși când m-am dus la ei și le-am arătat că sunt proprietarul și le-am dat toți banii. Dar apoi mi-au adăugat 2000 de lei cheltuieli de judecată, deși instanța nu a cerut acești bani. Când i-am confruntat, au pus o parte din bani la întreținere, o parte la fondul de rulment. Și am fost și mai supărat”, povestește ce i s-a întâmplat Marian.

Acum trebuie să obțină toate actele de la vechea administrație ca să facă dreptate și Floarei Făiniși. „Noi am continuat de la o singură copie de la ultimul dosar lăsat de ei. Abia acum am reușit să mai luăm o parte din acte, dar noi nu avem dosarele cu sentințe”, se scuză președintele.

Floarea Făiniși își plătește conștiincioasă întreținerea. Așa crede ea. Administratora îi spune că banii merg de fapt în plata restanțelor: 18.000 de lei, potrivit ultimei liste de întreținere.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Dreptatea nu e pentru cei săraci

Pensionara se întoarce în apartamentul ei, de la etajul 9, unde are într-o pungă mare de rafie mii de documente pe care le învârte pe toate părțile, neputincioasă. Zi de zi, aceeași rutină.

Pe scurt, povestea arată așa:

• În 2012, femeia a reparat din banii ei terasa blocului (1100 de lei). În contul acestor bani a cerut să i se scadă suma de plată pentru reparațiile la lift. Doar că asta nu s-a întâmplat și restanțele s-au acumulat în continuare. S-au acumulat, potrivit instanței, și restanțe la căldură.
• În 2014 a fost dată în judecată de administrația blocului pentru recuperarea banilor. Până atunci femeia a plătit cotele de întreținere lunare și a ignorat datoria ce tot creștea.
• Floarea Făiniși s-a internat în spital și a suferit mai multe operații. Și soțul ei a ajuns în spital. La scurtă vreme, fiul lor a fost lovit de o boală gravă: infarct de mezenter. Ani la rând a stat în spital, iar în urmă cu trei luni a murit.
• Procesul în instanță a mers mai departe. Avocatul femeii n-a mai răspuns la telefon. Preocupată de problemele de sănătate, a lăsat epopeea cu administrația deoparte. Între timp avea două procese pe rol
• Instanța s-a pronunțat definitiv: femeia trebuie să plătească suma de 15.350 de lei în total administrației.
• Din pensia ei și a soțului sunt opriți lunar în jur de 350 de lei. Venitul total al celor doi este acum sub 1200 de lei pe lună.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Contactat telefonic, fostul președinte al asociației spune că decizia instanței explică totul. „Doamna Făiniși a avut datorii foarte mari la căldură. Dumneaei a refuzat să își pună repartitoare, a refuzat chiar să permită accesul în apartament a echipei care făcea lucrarea, și ani de zile a mers așa. Când toți plăteau prețul normal la căldură, dumneaei plătea mai nimic și practic ceilalți locatari contribuiau la ceea ce dumneaei consuma, din contul de pierderi. Nu m-am putut înțelege cu dumneaei. Striga mereu că suntem hoți și nu puteam avea un dialog. Așa că a trebuit să o dăm în judecată”, a declarat Florin Bălțat, fostul președinte al asociației de proprietari. Bărbatul a admis faptul că atâta vreme cât i s-a pus poprire pe conturi, ar trebui să-i scadă din suma afișată la avizier. A recunoscut și că nu a predat toate documentele noii asociației pe motiv că „n-a avut timp”.

Oameni diferiți, aceeași rețetă

În martie, Floarea Făiniși s-a dus la poliție și a făcut plângere împotriva administrației. „În urma plângerii depuse la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, Secția 15 de Poliție efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă”, au explicat, pentru Libertatea, oficialii Poliției Române.

Din păcate, lucrurile se mișcă încet și familia Făiniși este în continuare bună de plată. „În 48 de ani, eu nu am rămas niciodată restantă la întreținere. Niciodată. Ce oameni fără suflet…”, spune femeia și ia din nou la mână teancurile de chitanțe.

În același bloc, Liliana Georgescu, o doamnă de 66 de ani, povestește cum s-a trezit aproape dată afară din casă. „M-a anunțat cineva din comitet, adică m-a întrebat unde mă duc după ce îmi fac evacuarea. Eu: poftim? N-au vrut să-mi primească banii pe care îi aveam restanță, ca să mă ducă la instanță. Aveam la vremea aceea pensie mică și acum am 1300 de lei. Nu au vrut să-mi primească banii eșalonați și atunci am rugat un prieten de familie, avocat, să se ducă la el la ușă și a vrut să-i plătească toți banii. Nici așa nu a acceptat, că cică nu mai era cazul să plătesc, că eram în evacuare”, povestește femeia. Ea avea restanță tot de la lift, cu toate că stătea la parter. Până la urmă, după insistențe și drumuri nesfârșite, au acceptat plata restanțelor, la care s-au adăugat cheltuieli de judecată.

Nu te prezinți singur în instanță și citești legea de funcționare a blocului

Într-un singur bloc, patru oameni povestesc scenarii asemănătoare. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat recunoaște un patern de operare. „Sunt victime sigure persoanele în vârstă, în blocuri din buricul orașului, mai ales în București se întâmplă asta, în blocuri în care au rămas 10 persoane în vârstă și alte 80 de apartamente sunt închiriate la firme, de exemplu. Este tragic ce pățesc oamenii aceștia. Pentru că cei din firme au apartamentele închiriate și pe firme nu le interesează cotele de întreținere, plătesc fără probleme, indiferent ce se afișează, iar bătrânii nu mai fac față cu plata întreținerii. Sunt pur și simplu împinși să își piardă casele din cauza cotelor mari de întreținere”, explică specialistul în locuire.

În cazul Floarei Făiniși acesta spune că suma restantă ar fi trebuit să scadă după poprire. „Odată ce s-a început executarea sumei, ea trebuia să scadă la panou. Doamna  poate face o acțiune în instanță pentru a i se scădea sumele corect.”

Mihai Mereuță le dă și niște sfaturi generale proprietarilor ca să fie la adăpost de astfel de situații: „Primul sfat e: nu te reprezinți singur în instanță. Nu există să locuiești la bloc și să nu fi citit legea care guvernează activitatea în bloc, cât de proastă e ea, ăsta e alt subiect, dar trebuie să o știi. Abia după ce citești legea o să știi să pui întrebările, că abia atunci o să înțelegi care sunt drepturile încălcate. În plus, trebuie să se adreseze reprezentantului legal al asociației care e președintele. Să întărim prevenția și să întărim responsabilitatea președinte, comitet și cenzor”, mai spune specialistul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro