Acceptarea Romaniei in clubul NATO si vizita pe care Bush o face la Bucuresti dovedesc, printre multe altele, ca am devenit respectati pentru ceea ce am facut in ultimii cinci ani. Pentru a merge mai departe, e absolut necesar sa invatam ca trebuie sa ne respectam si intre noi. Dificil lucru!
Ma uitam cum pe traseul presedintelui american, de la aeroport si pana in Capitala, sunt puse cosuri de gunoi moderne, cum se strang gunoaiele si se tunde iarba. In oras, strazile sunt verificate pentru ca nici un hop sa nu-l zgaltaie pe domnul George W. Bush. Foarte frumos, dar in fapt doar niste lucruri normale pentru care in orice tara din Occident nu e nevoie de o vizita la nivel inalt.
Daca respectivele autoritati locale sau societati de salubrizare nu au facut-o pentru romanii care i-au ales sau ii platesc, puteau s-o faca pana acum macar pentru ca acelasi traseu este folosit si de presedintele Romaniei sau de catre primul ministru. Sincer, nu pot sa inteleg de ce un presedinte strain, fie el catalogat drept cel mai puternic om din lume, merita mai mult respect decat cel pe care l-am ales noi sa ne conduca destinele?
Dincolo de momentul istoric pe care l-a reprezentat ziua de ieri, trebuie sa ne dezvatam de manifestarile hei-rupiste menite doar sa-i impresioneze pe demnitarii straini. Numai asa putem spera ca peste cinci ani vom fi acceptati pe deplin ca membri ai Europei civilizate.