„Se pregătește un asasinat aproape inimaginabil de obraznic împotriva Ținutului Secuiesc și a întregii națiuni maghiare. Statul român […] plănuiește să construiască una dintre cele mai mari baze de pregătire pentru afaceri interne și jandarmerie din țară, cu un poligon de tragere, terenuri de antrenament, cazărmi și clădiri de serviciu, în imediata vecinătate a celui mai important loc de pelerinaj pentru maghiari, și anume Biserica Crucii din Csíksomlyo și muntele Somlyó, care găzduiește sute de mii de pelerini”, a scris sursa citată.

Magyar Nemzet a susținut că parcelele respective au fost confiscate în urmă cu aproape 30 de ani de conducerea de atunci a Ministerului de Interne.

„Motivul invocat a fost interesul statului român, iar această măsură rușinoasă a fost urmată de ani de litigii, care în luna aprilie a acestui an (din păcate, desigur) s-au încheiat cu un eșec total pentru maghiari la Curtea Supremă de Justiție și Casație a României, care a decis în favoarea Ministerului de Interne împotriva parohiei romano-catolice a Bisericii Baptiste Chisimlyo și a persoanelor în cauză”, a notat publicația maghiară în articolul de opinie.

Autorul editorialului a scris apoi despre o controversă în cimitirul militar din Úzvölgya (Valea Uzului), unde se află morminte ale soldaților maghiari. El a susținut că mormintele au fost profanate și că au fost amplasate cruci cu inscripția „erou român” de către susținătorii partidului AUR, pe care autorul îi descrie ca fiind „animalul de companie” al premierului Italiei, Giorgia Meloni.

Atacul împotriva României a continuat. „Intoleranța desăvârșită a poporului opresiv este demonstrată de faptul că, în ultimii ani, indicatoarele rutiere maghiare au fost îndepărtate de pe drumurile principale din zonele de culoare maghiară, astfel încât călătorii și copiii secui să nu învețe numele originale ale așezărilor îndepărtate. Mai recent, traseele turistice și indicatoarele de stat care descriu comorile culturale maghiare și frumusețile naturale ale Transilvaniei și Ținutului Secuiesc au fost exclusiv în limba română”, scrie publicația maghiară.

În final, autorul a cerut o corectare a unei așa numite nedreptăți istorice, asociate cu Tratatul de la Trianon, care a trasat noile granițe după Primul Război Mondial. Mai precis, Ungaria a fost nevoită, în iunie 1920, să cedeze Transilvania României, Ungaria fiind succesor al Imperiului Austro-Ungar, învins de Puterile Aliate în război.

Urmărește-ne pe Google News