O româncă a intrat în greva foamei în Danemarca, după ce autoritățile i-au interzis să-și mai vadă copilul. „E greu, lupți cu un sistem”

UPDATE ORA 10.30 Când Hermina Gheorghe a ajuns în fața Parlamentului danez, locul pe care și l-a ales pentru protest, nu mai era nimeni acolo. „Doar eu și Dumnezeu”, a spus femeia pentru Libertatea și apoi a început să își aranjeze lucrurile – câteva bannere pe care le-a făcut pentru protest.

Din 2014 până în prezent, Hermina Gheorghe se judecă cu autoritățile daneze, cărora le solicită să-i încredințeze fiul. În același timp, femeia a întreprins acțiuni și în instanța din România, căreia îi cere repatrierea fiului său minor, care este cetățean român.

În plus, instanța a sistat vizitele la care mama sa biologică avea dreptul și a acordat un termen de revizuire de trei ani pentru acest caz. Printre motivele invocate de instanță se numără faptul că femeia nu respectă spațiul personal al copilului în timpul vizitelor și că acesta este agitat după întâlnirile cu ea.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

În iunie 2021, Hermina Gheorghe și-a văzut fiul pentru ultima dată. „Nu mi-am mai văzut copilul de aproape 2 ani!”, spune astăzi femeia. 

Greva foamei 

Femeia a depus o solicitare, pentru ca acțiunea de protest pe care o va începe în data de 12 aprilie, la ora 9, să fie legală. A primit dreptul de a protesta în fața Parlamentului din Copenhaga  în perioada 12 aprilie – 3 mai.

Făcând toate demersurile, am ajuns la concluzia că fără presiune, nimic nu se rezolvă. Nu pot sta în casă liniștită. E greu, lupți cu un sistem.

Femeia a declarat pentru Libertatea:

„Eu nu vreau să-și spună viața în pericol, sper să renunțe cât mai rapid la decizia asta. Eu susțin calea legală, urmează recursul la Înalta Curte”, declară pentru Libertatea avocata Mirela David Andrei, care se ocupă pro bono de cazul Herminei Gheorghe de aproximativ un an.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Suntem în curs de judecată, avem speranțe la Înalta Curte ca autoritățile române să se implice.

Avocata Mirela David Andrei:

Practic, până acum, instanța din România a decis că nu poate interveni în acest caz, întrucât ține de politica internațională. 

Eu sper ca Parlamentul României, ca și cei care ne conduc să nu ne abandoneze. Și sper ca și Danemarca să renunțe și să-mi dea copilul.

Hermina Gheorghe declară:

Ce spun autoritățile române 

Într-un răspuns pentru Libertatea, MAE a confirmat că acest caz se află în atenția lor încă din 2014. Totodată, instituția a precizat faptul că „misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României nu pot exercita imixtiuni în actul de administrare a justiției din statele de reședință, nu se pot substitui avocaților sau magistraților și nu pot interveni în deciziile autorităților locale”. 

Recomandări

Rusia reușește o străpungere importantă la Ceasiv Iar. Orașul are o importanță strategică majoră

Despre situația actuală, MAE a răspuns: „În aprilie 2022, Comitetul pentru Copii și Tineret din cadrul Municipalității Hillerød a decis menținerea măsurii de plasament forțat instituită asupra minorului român pentru o perioadă de trei ani, precum și a deciziei de întrerupere a contactului dintre mama biologică și minor pentru o perioadă de un an. Aceste două măsuri au fost validate și de către Curtea de Apel Social, printr-o decizie emisă în anul 2022. Ulterior, în octombrie 2022, mama minorului a solicitat reînnoirea pașaportului temporar cu domiciliul în România pentru fiul său, acesta fiind eliberat de către reprezentanții ambasadei”.

În contextul grevei anunțate de Hermina Gheorghe, instituția a transmis faptul că „la data de 7 aprilie 2023, mama minorului a transmis Ambasadei României la Copenhaga intenția de a protesta, prin refuz de hrană, în fața Parlamentului danez. În încercarea de a clarifica solicitările mamei transmise prin forma de protest anunțată, în cursul zilei de 10 aprilie 2023, consulul misiunii a contactat-o din nou și i-a recomandat să își continue demersurile pentru soluționarea cauzei prin utilizarea căilor de atac prevăzute de legislația daneză”.

În aprilie 2020, când Libertatea a scris pe larg despre acest caz, MAE a precizat că „Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din România a înaintat, încă din anul 2015, o solicitare de repatriere și de restabilire a domiciliului minorului la familia extinsă din România, însă această cerere a fost respinsă la sfârșitul lunii februarie 2020 de autoritățile daneze.” 

Ziarul a încercat să obțină un punct de vedere și de la autoritățile daneze, însă, în 2020, acestea au spus că sunt informații cu caracter personal. 

Urmărește-ne pe Google News