În dimineața zilei de 26 octombrie 2020, la ora 8.00, românca a suferit un stop pulmonar și a fost internată de urgenţă la Spitalul Universitar din Saarland, unde a fost tratată timp de două săptămâni.

„Trei zile am fost în comă”, a menționat femeia, care a dorit să-și protejeze identitatea. Pentru că nu avea asigurare medicală nici în Germania, nici în România, bihoreanca trebuie să plătească acum o factură uriaşă pentru posibilităţile ei, în valoare de 13.618,87 de euro.

Contract Mini-job

Cum a ajuns în această situație? Încântată de salariul lunar de 1.200 de euro oferit de bătrână, femeia din satul Tulca recunoaşte că a acceptat să semneze un contract Mini-job, un contract special de 450 de euro/lună ce presupune angajarea cu timp de lucru redus. Susține însă că nu a știut că acest tip de angajament nu o obliga pe bătrână să-i plătească asigurările sociale și de sănătate. 

„Bătrâna plătea taxele o dată la șase luni pentru contractul meu Mini-job, dar eu de unde să știu ce cote? Nu mi-a spus nimeni. M-am dus de câteva ori la primărie, dar bătrâna făcea contracte pe trei luni, pe șase luni. Își bat joc de noi! Nu mai calc în veci în Germania”, s-a plâns femeia reporterului Libertatea.

Factura, trimisă în România

Îngrijitoarea română a rămas blocată când a primit vestea că trebuie să plătească aproape 14.000 de euro pentru cele 14 zile de spitalizare, 26 octombrie – 9 noiembrie 2020. Era acasă, în România, în mijlocul familiei, se pregătea de Revelion. „Poștașul mi-a adus plicul pe 30 decembrie. Vă dați seama cum am fost”, oftează femeia.

„Nu pot să plătesc. N-am din ce să le plătesc factura”, repetă ea disperată. Aceasta continuă: „Ce să-mi confiște? Casa e ipotecată. Ce, mă pot închide ei pe mine? N-au cum. Sunt foarte bolnavă”.

Ea susține că medicii germani i-au transmis că nu-i vor fi imputate cheltuielile cu spitalizarea: „Când m-am externat din spital nu mi s-a spus că trebuie să plătesc. Doctorul mi-a zis: «Nu vă faceți probleme, cheltuielile vor fi acoperite de asigurările sociale»”.

Fără asigurare de sănătate

În schimb, spitalul din Saarland este ferm și susține că românca este bună de plată. 

„Factura pe care am emis-o în valoare de 13.618,87 de euro trebuie decontată de doamna… La momentul internării, nu exista o asigurare de sănătate pentru doamna… în Germania sau în România”, se arată în răspunsul oferit de Spitalul Universitar din Saarland pentru Libertatea.

Reprezentanții unității medicale au mai precizat că angajamentul Mini-job, care asigură angajatului un salariu de maximum 450 de euro pe lună, cazul femeii din Bihor, nu este supus contribuțiilor la asigurările sociale.

Dispusă la rate de 100 de euro

Îngrijitoarea română a încercat să o convingă pe femeia de care a avut grijă să-i achite cei 14.000 de euro, dar a anunțat prin avocat că a fost refuzată, a precizat Daniela Reim, consilier la Centrul de Consiliere Arbeit und Leben din Oldenburg. 

„Singura posibilitate, cred că este ca doamna … să facă cerere către spital să plătească în rate. Cel puțin 100 de euro lunar. Poate cândva o să-și revină și o să poată lucra din nou în Germania”, a prezentat soluția Daniela Reim.

Femeia din Bihor s-a consolat cu ideea și este dispusă să regleze conturile cu spitalul: „Rămâne să plătesc în rate. Aștept decizia”.

Daniela Reim, consilier la Centrul de Consiliere Arbeit und Leben din Oldenburg, trage un semnal de alarmă pentru ca românii să nu mai accepte orice condiții la angajarea în Germania | Foto: Facebook

Doamna a lucrat cu Mini-job 450 de euro, dar a primit 1.200 de euro. Totul a fost la negru. A acceptat acest compromis și s-a ajuns unde s-a ajuns. Trebuie tras un semnal de alarmă. Foarte multe românce lucrează în Germania cu contracte Mini-job sau Teilzeit-job, contracte cu normă redusă, deși ele locuiesc la familii și stau la dispoziția acestora 24 de ore din 24. Dar pentru că acceptă aceste compromisuri se fac și ele vinovate.

Daniela Reim:

Ce se întâmplă dacă nu plătește

În cazul în care nu plătește cei aproape 14.000 de euro, îngrijitoarea română poate fi acționată în instanță de Spitalul Universitar din Saarland.

„În ipoteza în care acțiunea spitalului are succes, acesta poate cere executarea silită, chiar și în România, în baza titlului obținut. Dacă persoana respectivă nu are bunuri care pot fi executate, spitalul nu își va putea realiza creanța”, a precizat pentru Libertatea un avocat specializat în Dreptul muncii din Germania.

 
 

Urmărește-ne pe Google News