Comentează- În drumul lor spre vama Giurgiu, via Bulgaria și Grecia, TIR-urile și camioanele străbat un cartier mărginaș al orașului Giurgiu
- Deși locuiesc oameni pe ambele părți ale șoselei, drumul nu are trotuare și, până de curând, nu a avut nici treceri de pietoni
- Stana Bădălan și-a găsit sfârșitul pe acest drum. Alte persoane din cartier au suferit grave accidente, dar au scăpat cu viață
- În ciuda solicitărilor către Primărie, care datează din 2012, abia acum, după ce presa a făcut o vizită în zonă, au fost trasate treceri de pietoni. Trotuarele mai au de așteptat. Iar o rută ocolitoare va fi gata abia peste trei ani și jumătate
de Florinela Iosip și Cătălin Doscaș
“M-au nenorocit. Mai bine muream eu. Îmi lăsa flori în cameră ca să miros frumos înainte să merg la animale”, spune Ion Bădălan, un bătrân cu ochii blânzi și pielea aspră, despre soția lui.
Pe 9 aprilie, Stana Bădălan a traversat strada din fața casei, 1 Decembrie 1918, pentru a merge la magazinul aflat pe partea cealaltă. Era un cordon de 1 km de TIR-uri – suficient de înalte încât șoferii să nu poată vedea de la volan pietonii. Ceva obișnuit pentru locuitorii de pe strada din cartierul Rudari, județul Giurgiu. Pe aici trec mașinile care ies din țară către Ruse, Bulgaria și mai apoi spre Grecia.
Femeia și-a făcut curaj să treacă printre camioane pentru că staționau. Nu suficient, însă, ca ea să poată traversa. Când polițistul de la frontieră le-a transmis șoferilor că pot înainta, Stana a fost prinsă sub roți. Nu a putut să fugă de moarte. Picioarele abia o mai sprijineau să pășească. A murit cu șase zile înainte de a împlini 63 de ani. Era cu trei ani mai mică decât Ion.
Stana Bădălan și trei dintre nepoții săi
Ion Bădălan, soțul Stanei Bădălan
“Mamaia” nu mai era…
Fratele său, care stă la două case distanță, a fost cel care văzut-o sub TIR. A țipat cât l-au ținut puterile. Singurul care l-a auzit a fost Luca, nepotul care se juca în curte. A fugit într-un suflet la Codruța, mama lui, și i-a spus că e cineva sub TIR. Codruța spera să nu fie “mamaia“ după care s-a dus imediat în camera bătrânei. Stana nu era…
Codruța spune despre “a doua ei mamă” că era plină de viață. “Voia să-l vadă pe Luca însurat și cu copii, să-și renoveze locuința. Punea bani deoparte în fiecare lună”. Bătrâna a lăsat în urmă un soț, trei copii și opt nepoți. A plecat din această lume cu piciorul drept strivit și fața vânătă, după cum arată imaginile filmate imediat după accident.
Ruta europeană care trece printr-un cartier de romi
După ce a făcut o anchetă la fața locului, poliția locală a transmis că accidentul s-a petrecut din cauza femeii, care a traversat neregulamentar. De altfel, strada 1 Decembrie 1918 poartă pecetea neagră a numeroase accidente. Alte persoane, inclusiv un copil de 7 ani, au fost și ele lovite, dar au scăpat cu viață.
1 decembrie 1918, deși este un drum municipal pe care nu ar trebui să circule carosabile mai grele de 7 tone, este folosit ca rută de legătură dintre DN5 și Vama Giurgiu, pe acolo circulând TIR-uri sau camioane chiar și de zeci de tone. Așa se face că în urma giganților cu roți, drumul devine tot mai surpat și cu mai multe gropi, iar pereții caselor oamenilor crăpați, riscând să se prăbușească la un cutremur mai puternic. Acesta este drumul pe care îl vede întreaga Europă.
De ce TIR-urile au ajuns să treacă pe lângă casele oamenilor
Poliția de Frontieră din Giurgiu ne-a explicat că în 2000 s-a făcut relocarea de la vechiul punct de trecere a frontierei în noul punct: drumul principal din Oinacu, o comună din vecinătatea cartierului Rudari. Astfel s-au închis cele două artere vechi, iar drumul comunal a fost folosit atât pentru traficul ușor, cât și pentru traficul greu până în 2012, iar strada din Rudari era folosită doar în cazuri de excepție (supraaglomerare, condiții meteo dificile). Numai că sătenii din Oinacu în frunte cu primarul, sătui de pericolele la care se expun în fața TIR-urilor, au protestat până când traseul a fost mutat pe 1 Decembrie 1918.
Așa a început chinul oamenilor din cartierul Rudari…
Primăria Giurgiu dă vina pe autoritățile centrale, mai cu seamă pe CNAIR și Ministerul Transporturilor, susținând că alegerea acelei rute ține de autoritatea lor. Pe de altă parte, CNAIR se ocupă numai de drumuri naționale. Or, strada 1 Decembrie 1918 este un drum municipal de sine stătător. Nu face parte din DN5, drumul care face legătura dintre graniță și București, după cum susține CNAIR.
Un copil merge cu bicicleta pe strada 1 Decembrie 1918.
Copiii trebuie să traverseze zilnic o stradă a morții
În fiecare an, Primăria Giurgiu face cârpeli pe sute de mii de lei. Reporterii Libertatea au ajuns chiar într-una dintre aceste zile, pe 23 aprilie. Atunci nu erau trotuare și nici semne de marcaj (inclusiv treceri de pietoni).
I-am întrebat pe reprezentanții autorităților locale de ce nu s-au făcut demersuri din 2012, iar răspunsul a fost că au aplicat pentru fonduri europene, prin proiectul “Realizarea de investiții în infrastructura rutieră/pietonală pentru asigurarea accesului Zona Urbană Marginalizată Rudari“, și așteaptă lansarea ghidului solicitantului. Totodată, primăria a adăugat că va încerca între timp să rezolve problema din fonduri proprii.
La sfârșitul lunii aprilie au început lucrările anuale de reparații a străzii 1 Decembrie 1918
Și o parte din probleme într-adevăr s-au rezolvat – după numai o săptămână de la vizita reporterilor Libertatea și a altor jurnaliști. Asta, deși oamenii din comunitate și Asociația E-Romnja încearcă din 2012 să atragă atenția autorităților prin proteste și petiții.
Locuitorii din Rudari și Asociația E-Romnja protestează în fața sediului Primăriei din Giurgiu.
Primăria a găsit bani pentru 3 treceri de pietoni și pentru un marcaj de interzicere a vehiculelor mai grele de 7 tone, acum majoritatea fiind deviate pe una dintre rutele vechii frontiere care aparține de Poliția Locală.
Totuși, rudarii susțin că în continuare trec camioane și TIR-uri pe strada 1 Decembrie 1918, dar sunt mult mai puține. Acestea circulă fie pe timp de noapte, tulburându-le somnul oamenilor sau uneori vin din direcția opusă marcajelor. În plus, lipsa trotuarelor este în continuare o mare problemă.
Locuitorii spun că și în prezent mai trec tiruri și camioane pe strada 1 Decembrie 1918, dar într-un număr mult mai mic.
Câțiva metri de trotuar fără autorizație
“S-au construit doar câțiva metri de trotuar înainte de alegerile din 2012 de fostul primar, însă fără niciun fel de autorizație. Apoi, construcția a fost abandonată“, ne explică Nicolae Barbu, primarul în funcție.
Copiii care trebuie să meargă la școală sunt nevoiți să pășească cu un picior pe asfalt și cu celălalt pe o fâșie de pământ bătătorit sau bălți și noroi când este timp ploios. Iarna este cel mai greu, pentru că stratul de zăpadă este de zeci de cm, iar locuitorii nu au pe unde să meargă decât pe marginea străzii. Pentru trotuare, singurul demers este deocamdată pe hârtie. Un proiect pentru “elaborare documentație tehnico-economică” în valoare de 16 milioane de lei care a fost predat în urmă cu două luni Primăriei.
Copil din cartierul Rudari care a participat la protestul comunității din 23 aprilie pentru o infrastructură decentă și sigură
“În toamna lui 2012 mergeam pe marginea străzii pentru că plouase și era noroi. Venea un TIR din față și unul din spate. Ăsta m-a lovit din spate, dar pe lateral cumva și m-a aruncat pe trotuar. M-am lovit la coloană și am căzut cu capul pe niște pietre. S-a făcut dintr-odată întuneric. Trei săptămâni am stat în comă”, povestește un bărbat în vârstă 50 de ani în geacă de piele.
“Ce facem cu copiii noștri? Unde este siguranța lor? De ce nu ridică nimeni niciun deget? Ce dacă suntem rudari? Suntem oameni și noi!”, spune revoltată mama unor băieți gemeni de 9 ani. Copiii trebuie să traverseze zilnic această stradă ca să ajungă la Școala nr. 10 din oraș. Strigătul ei reprezintă revolta unei întregi comunități. Marginalizate, spun ei, majoritatea locuitorilor fiind de etnie romă.
Locuitor care a fost lovit de un tir pe strada 1 Decembrie în urmă cu câțiva ani
Ce soluții au autoritățile pentru ocolirea cartierului Rudari
Întrucât ruta de intrare în țară prin vama veche de la Giurgiu nu mai poate fi folosită pentru că pasarela este prea joasă pentru anumite TIR-uri, dar și pentru că pe acolo trece o conductă de gaz (sub ruta care aparține de Poliția de Frontieră), autovehiculele circulă doar pe ruta care ține de Poliția Locală. Primăria, însă, susține că aceasta nu este o soluție de lungă durată. Fluxul traficului este mult prea mare, iar o singură rută nu face față.
De aceea, varianta cea mai convenabilă ar fi realizarea unei centuri ocolitoare. Potrivit datelor de pe site-ul de licitații pentru proiecte pe fonduri europene, există un proiect pentru un studiu de fezabilitate în acest sens a cărui licitație a început în 2015. Costul: aproape 200 de mii de euro. Totodată, este în derulare și un proiect de verificare a proiectului tehnic de execuție în valoare de 52 de mii de euro.
Primarul Giurgiului spune că șoseaua va fi gata în trei ani și jumătate. Atât ar trebui să mai aștepte locuitorii din Rudari pentru a fi în siguranță: trei ani și jumătate.
Citește și: