ComenteazăPartidul a înaintat Camerei și o propunere de rezoluție pentru ca aniversarea Dictatului de la Viena, prin care Transilvania de Nord a fost redată Ungariei, să fie marcată drept „Ziua Reintegrării”.
La dezvelirea statuii, deputata Dóra Dúró a criticat statul maghiar pentru că nu tratează munca guvernatorului Miklós Horthy ca om de stat într-o manieră demnă, afirmând că este cel mai mare eșec al ultimilor 30 de ani.
László Toroczkai, președintele Mi Hazánk, a susținut că maghiarii trebuie să se întărească spiritual dacă vor să ajungă într-o perioadă similară celei de pe vremea lui Miklós Horthy, când Ungaria a urmat calea dezvoltării în ciuda „tragediei de după Primul Război Mondial”.
El a considerat că prin arbitrajele de la Viena s-a încercat o remediere a rănilor cauzate de dictatul de pace de la Trianon şi a calificat drept o ruşine faptul că în ultimii 12 ani „guvernul Orbán, care se pretinde a fi un guvern naţionalist”, nu a reamintit la niciun forum internaţional că teritoriile recâştigate prin decizii legitime au fost iarăşi pierdute.
Előd Novák, liderul adjunct al grupului parlamentar al Mi Hazánk, a anunțat scopul lor este să plaseze statului lui Horthy în Sala Domului Parlamentului.
Miklós Horthy a condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Același regim autoritar l-a exercitat și în Transilvania de Nord, ocupată în urma Dictatului de la Viena. Sub conducerea sa, guvernele de extremă dreaptă au promovat legi care persecutau evreii, ducând, spre sfârșitul războiului, și o politică de exterminare a acestora, permițând deportarea evreilor în lagărele naziste.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Horthy a fost arestat de armata Statelor Unite și adus ca martor în Procesul de la Nürnberg. Cu toate că liderul iugoslav Tito a cerut ca Horthy să fie judecat drept criminal de război, Aliații au refuzat.