Potrivit ECDC, dovezile disponibile până în prezent arată că majoritatea copiilor care fac COVID-19 sunt asimptomatici sau fac forme uşoare ale bolii. Şi, faţă de alte spaţii comune, şcolile nu sunt mai predispuse să devină focare.
Cât de probabil este ca elevii să ia şi să transmită virusul în şcoli?
Focarele din şcoli nu au fost o trăsătură pregnantă a pandemiei de COVID-19, mai ales datorită faptului că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome atunci când sunt infectaţi cu virusul sau fac o formă foarte uşoară a bolii – arată ECDC.
Nu există dovezi ştiinţifice care să sugereze că elevii ar fi elemente-cheie ale transmiterii virusului SARS-CoV-2.
Totuşi, cercetările arată că copiii se pot infecta şi dau mai departe virusul adulţilor, când sunt simptomatici.
Este copilul tău în siguranţă dacă se întoarce la şcoală?
Şcolile trebuie să se redeschidă astfel încât copiii să aibă parte de un mediu de învăţare adecvat şi pentru a preveni consecinţele sociale negative ale suspendării orelor.
Dovezile disponibile în prezent arată că şcolile nu sunt diferite de alte spaţii comune în termeni de risc al răspândirii virusului.
Deşi sunt dovezi ale transmiterii bolii de la adulţi la copii în gospodării, există foarte puţine cazuri în care acest lucru s-a întâmplat în mediul şcolar.
Proporţiile mici de anticorpi găsite în sângele copiilor ar indica faptul că sunt mai puţin susceptibili la o infecţie severă decât adulţii, motiv pentru care, de asemenea, joacă un rol semnificativ mai mic în răspândirea virusului.
Nivelul de siguranţă depinde, însă, de gradul în care se vor respecta măsuri de prevenţie precum:
- distanţarea fizică
- îmbunătăţirea ventilaţiei
- spălatul des pe mâini
- folosirea măştilor
Se răspândeşte virusul între copii? Mai puțin decât gripa sezonieră
Dovezile disponibile sugerează că transmiterea virusului în şcoli, între copii, este mai puţin eficientă pentru COVID-19 decât pentru alte tipuri de virusuri respiratorii, precum gripa sezonieră.
Totuşi, aceste dovezi sunt obţinute mai ales din focarele din şcoli şi se bazează pe detectarea cazurilor simptomatice, deci subestimează probabil numărul de copii, infectaţi, asimptomatici şi potenţial contagioşi în timpul unei astfel de epidemii.
Pe scurt, acolo unde au fost detectate cazuri de COVID-19 la copii şi au fost monitorizate persoanele cu care aceşti copii intraseră în contact, niciun adult din mediul şcolar nu a fost detectat ca fiind COVID-pozitiv în perioada de monitorizare.
Concluzia acestor investigaţii, potrivit ECDC, este că elevii nu sunt principalelii vetcori ai transmiterii COVID-19 la adulţi.
Ce trebuie să facă părinţii atunci când copilul lor se îmbolnăveşte?
Dacă un copil se îmbolnăveşte şi are simptome ce pot indica COVID-19 (tuse, febră, oboseală etc), părinţii ar trebui să contacteze medicul de familie, iar copilul ar trebui să stea acasă până când dispar simptomele.
Odată ce copilul este asimptomatic, părintele trebuie să asculte recomandarea medicului de familie privind întoarcerea la şcoală.
Atunci când cineva din casă a fost confirmat ca având COVID-19, copiii trebuie să rămână în carantină şi să nu meargă la şcoală.
Dacă acest caz din familie este izolat sau gestionat în spital, atunci perioada de izolare pentru elev este de 14 zile începând cu ultima zi când copilul a fost în contact cu cazul.
Dacă acest caz este gestionat acasă, şi nu în izolare, recomandarea ECDC este ca perioada de carantină de 14 zile pentru copil să înceapă din ziua în care cazul de COVID-19 îndeplineşte toate aceste 3 criterii:
- Opt zile de la debutul simptomelor
- Încetarea febrei
- Îmbunătăţirea clinică a celorlalte simptome timp de cel puţin 3 zile
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro