ComenteazăDouă părți ale aceluiași corp
În primul rând, trebuie spus că apa caldă și căldura din București depind de două companii, doi coloși rămași din perioada de dinainte de 1989. Electrocentrale București (ELCEN) este compania care produce agentul termic în cele patru centrale pe care le deține în Capitală, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresul.
Mai departe, acesta este livrat populației de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET). Cele două companii sunt ca două bucăți ale aceluiași corp și nu pot exista una fără cealaltă. Tot amândouă sunt, însă, în insolvență din toamna anului trecut, ca urmare a acumulării de datorii istorice. La momentul insolvenței, ELCEN avea de recuperat 3,7 miliarde de lei de la RADET și avea la rândul său datorii de 1,7 miliarde de lei.
Singura termocentrală nouă construită de stat după ‘89
Știind aceste lucruri de bază am purces spre CET Vest, singura termocentrală nouă construită de către stat după 1989. În fapt, pe platforma acesteia există două centrale, una veche construită începând cu 1972 de către regimul comunist și una nouă, pusă în funcțiune în 2009.
Aflată în capătul Bucureștilor, tocmai la intrarea dinspre Autostrada A1, CET Vest arată exact cum te-ai aștepta. Dar, când intri pe platformă, vezi că de fapt aceasta este mult mai mică față de marile termocentrale pe lignit din Oltenia.
În cifre seci, aceasta are o capacitate totală de 436,25 MW. Partea veche are două grupuri Skoda de câte câte 125 MW, însă din cele două numai unul mai este funcțional, celălalt fiind închis din anul 2007.
Unde-i fum e și căldură
Centrala nouă este în ciclu combinat și are o turbină General Electric de 135,6 MW, un cazan recuperator și o turbină de tip Skoda de 60 MW. Dumitru Coman, directorul CET Vest, ne explică exact ce înseamnă acest lucru: aceasta arde gaze naturale pentru a produce energie electrică și energie termică. Acest lucru înseamnă cogenerare în limbajul energeticienilor. După ardere, aburul fierbinte este din nou recuperat și acesta mai învârte o altă turbină, generând încă o dată energie.
Gazele naturale sunt extrase din sistemul de distribuție, și acestea provin de la Romgaz, companie cu care ELCEN are contract încheiat până la 1 octombrie 2018.
După ce sunt preluate din sistemul național, gazele ajung într-un compresor, care uruie puternic lângă noi. Stând lângă termocentrala cea nouă suntem înconjurați de sunetele puternice ale compresorului, dar și de celelalte instalații, cum e cazul turbinei. Fiind modernă, centrala este foarte mică în comparație cu cea veche, aflată și ea la doi pași. Peste tot te întâmpină senzația de ”nou”: armături noi, manometre lucitoare, uși automate.
Controlată la un clic de mouse
Camera de comandă este ”creierul” centralei. Peste tot te întâmpină monitoare moderne, pe care sunt monitorizați permanent parametrii centralei, de la presiunea gazelor preluate până la rotațiile turbinei sau energia produsă. Când am ajuns noi, aceasta tocmai era în proces de oprire controlată pentru a fi pregătită pentru iarnă. Totul se face dintr-un singur clic de mouse, ne mai spune Dumitru Coman, șeful CET Vest.
În fiecare zi, la fiecare moment, fie iarnă sau vară, de Sărbători sau concedii, mereu se află aici o mână de oameni cu ochii de cadrane pentru ca totul să meargă strună.
Contrastul este cu atât mai mare când ajungi în centrala veche: grupurile energetice sunt niște adevărate ”măgăoaie”, iar camera de comandă este plină de luminițe și butonele, ca într-un film SF. O să vă vină greu să credeți, dar și aceasta este automatizată. Doar că arată altfel. Deși arată învechit, aceasta era ”state of the art” în anii 70, când a fost pusă în funcțiune. A prins inclusiv devastatorul cutremur din 1977, care a afectat-o serios. A fost reparată, însă, și produce chiar și acum apă caldă și căldură pentru bucureșteni.
În mod normal, funcționează doar centrala nouă de pe platforma de la CET Vest. Dar când temperaturile scad puternic sub zero grade, atunci este pornit și grupul care mai este funcțional din cadrul celei vechi. De aici, agentul termic ajunge la RADET, iar energia electrică este injectată în sistemul energetic național.
La -15 grade se poate trece pe păcură
Iar în cazuri excepționale se face trecerea chiar și pe păcură, ne spune Claudiu Crețu, administratorul special al ELCEN.
”Elcen este pregătită de iarnă. Contractul cu Romgaz este asigurat până la 1 octombrie 2018. Pentru păcură avem stocuri de 43.000 de tone. În situația în care avem temperaturi de -15-20 de grade Celsius, la comanda Dispeceratului Energetic Național (DEN – unitate din cadrul Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, n.r.) putem trece pe păcură.
Datorită creșterii consumului de gaze din partea populației, la temperaturi scăzute, presiunea gazelor scade în conducte și există posibilitatea ca DEN să poată comanda trecerea pe păcură, dar doar a anumitor unități”, spune Crețu.
Vine o iarnă la fel de grea ca anul trecut
De altfel, ELCEN se pregătește pentru o iarnă chiar mai dură decât cea din sezonul trecut.
În anul 2016, Elcen a produs 4,6 milioane de gigacalorii de energie termică, pentru 2017 se estimează 4,7 milioane de gigacalorii, mai spune administratorul special.
De ce nu se poate renunța la sistemul centralizat
În fapt, acesta este argumentul de bază al companiei pentru ieșirea din insolvență. ”Dacă sistemul centralizat ar pica, colapsul ar genera lipsa energiei termice în București și costuri enorme pentru energia electrică. (…)
Actualul sistem de distribuție a gazelor naturale nu poate suporta consumul centralelor de apartament dacă tot Bucureștiul ar trece pe centrale de apartament. În plus, ar avea un impact dezastruos asupra calității aerului”, punctează administratorul special al ELCEN.
Acesta mai dă ca argument și deciziile unor mari orașe occidentale care vor să interzică autoturismele diesel din cauza noxelor.
De altfel, Primăria București are în plan să cumpere ELCEN de la Ministerul Energiei, pentru ca ulterior să fuzioneze producătorul de agent termic și electricitate cu RADET.
Zonele unitare și modelul din Danemarca
De asemenea, un proiect de lege va urma să facă mult mai grea debranșarea de la sistemul centralizat, prin introducerea unor zone unitare de încălzire. Aceste zone unitare vor fi declarate în urma unor studii, iar locuitorii nu vor mai avea dreptul să se debranșeze.
Oficialul ELCEN spune că acesta este modelul folosit în Danemarca.
”Zonele unitare sunt folosite foarte bine în Danemarca, țara cea mai avansată din punct de vedere al încălzirii centralizate.
E nevoie de o gândire integrată din acest punct de vedere a Bucureștiului. Aceste zone unitare se vor face în urma unui studiu. Cel mai probabil se va face în aria actualului sistem centralizat. Ansamblurile noi din oraș vor trebui să vină cu analiza. Dacă ansamblul e în proximitatea sistemului centralizat e mult mai logic să fie conectat la acesta decât la gaze”, a spus acesta.
Momentan, în București doar 5% din locuitori s-au debranșat, ELCEN fiind cel mai mare producător de agent termic din țară.
Noxe la balconul vecinului
Problema o constituie, însă, ansamblurile rezidențiale noi, care au ca sursă de încălzire centralele murale de apartament. Autoritățile vor să oblige dezvoltatorii să vină cu studii atunci când aleg sursa de apă caldă și căldură a acestora. Iar dacă studiile vor arăta că e mai economic să fie conectate la sistemul centralizat, atunci acestea nu vor putea opta pentru alte surse.
”Din punct de vedere ecologic, ELCEN emite emisii în limitele de mediu aprobate la nivel european, la 200 de metri înălțime. Dacă ar fi tot orașul cu centrale de apartament, dispersia ar fi la balconul vecinului. La fel, dacă ar trebui să se construiască centrale de cartier în oraș, ar fi nevoie de teren, iar terenul e scump în oraș. În plus, ar fi nevoie de infrastructură de apă și gaze.
În cazul unei avarii la un CET, necesarul poate fi preluat de celelalte. Dacă încălzirea ar fi microzonală, în cazul unei avarii la centrală alternativa ar fi frigul”, mai spus Claudiu Crețu.
Profit brut la companie
Până atunci însă este necesar ca ELCEN să iasă cu bine din procedura de insolvență. Planul nu este decât unul singur: fuziunea cu RADET. ”Nu poate exista o soluție separată”, argumentează oficialul companiei. Iar dacă judecătorul sindic îl va respinge, alternativa este falimentul, cu toate efectele negative cu care vine la pachet.
Există însă o rază de speranță: din ianuarie până în septembrie 2017, ELCEN a realizat un profit brut de 64 de milioane de lei, la venituri totale de 1,183 miliarde de lei. Cauza o constituie creșterea prețului electricității pe bursă, ca urmare a secetei din această vară, care a dus la scăderea producției de energie hidro și eoliană.
În fapt, termocentralele ELCEN sunt vitale pentru echilibrarea producției de energie electrică atunci când sunt astfel de situații de secetă sau îngheț. Fără ele, am putea avea probleme inclusiv cu alimentarea la priză…
Mesajul unei senatoare PSD: „Pot să nu sar în sus de bucurie că Simona Halep e numărul 1?”
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!