Ministerul Economiei a adăugat în normele de aplicare privind accesarea fondurilor europene nerambursabile o condiție care nu exista în ordonanța de urgență inițială și care blochează firmele să primească bani, deși au fost afectate de pandemie. Astfel, companiile care vor bani europeni pentru capital de lucru nu trebuie să fi fost în ”dificultate financiară‟ la finalul anului 2019.
Antreprenorii susțin că această prevedere a fost adăugată ilegal la prevederile legislative și nu este explicată în niciun fel.
”Dacă aplicația noastră va fi respinsă, vom face contestație, întâi la Ministerul Economiei, apoi în justiție. Este anormal ce se întâmplă”, a declarat, pentru Libertatea, un om de afaceri.
Acesta a solicitat anonimatul, de teama ca nu cumva autoritățile să declanșeze controale la firma sa după dezvăluirea acestei situații.
Ministerul Economiei dă vina pe regulamentele europene
Instituția condusă de Virgil Popescu spune însă că această condiție există în regulamentul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), de la care provin banii.
”Având în vedere faptul că OUG nr. 130/2020 este finanțată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), se impune respectarea în integralitate a Regulamentului nr. 1301/2013. Mai mult, schema de ajutor de stat a fost aprobată spre finanțare de Comisia Europeană, prin Consiliul Concurenței, conform avizului 10645/2020 disponibil pe site-ul Consiliului Concurenței‟
Ministerul Economiei:
Însă oamenii de afaceri se întreabă de ce nu a fost introdusă prevederea în ordonanța inițială, adoptată în urmă cu mai multe luni.
”Puteau introduce această cerință în ordonanța din vară, nu să o adauge în octombrie”, acuză întreprinzătorul.
Ce este o întreprindere în dificultate
Modul în care o întreprindere ajunge să fie considerată în dificultate este detaliat într-un alt regulament european din anul 2014.
Mai precis, sunt comparați o serie de indicatori din situațiile financiare anuale înregistrate la Fisc. Concret, e vorba de raportul dintre pierderi și capitalul vărsat.
Potrivit Ministerului Economiei, dacă pierderile de capital sunt mai mari de 50% din capitalul subscris și vărsat, atunci întreprinderea este considerată în dificultate.
Pierderile de capital se calculează adunând pierderile raportate cu rezervele și cu primele de capital.
Cronologia faptelor
Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență 130 în data de 31 iulie, iar aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial în 6 august.
Potrivit condițiilor exprimate în actul normativ, companiile pot beneficia de fonduri europene nerambursabile de maximum 150.000 de euro dacă respectă o serie de condiții.
Acestea sunt:
- să aibă certificat de urgență
- au înregistrat profit operațional din activitatea curentă în unul din ultimii doi ani
- dispun de sume de cel puțin 15% din valoarea grantului solicitat
- mențin sau suplimentează numărul de angajați comparativ cu data cererii.
Numai că în 20 octombrie, la aproape trei luni de la acest moment, apare în Monitorul Oficial un ordin al Ministerului Economiei prin care este detaliată procedura de implementare a măsurii privind granturile de capital de lucru.
În procedură apare cerința ca firmele să nu fie în dificultate la final de 2019.
Primul venit, primul servit
Startul programului s-a dat online, în data de 22 octombrie, câștigătorii fiind selectați în baza principiului ”primul venit, primul servit‟.
Cele 350 de milioane de euro alocate de autorități s-au terminat după doar 6 minute și 27 de secunde, iar suma a ajuns doar pentru 4.567 de firme, potrivit unei analize a portalului financiar Termene.ro, citat de Asociația Europeană a Tinerilor Antreprenori (AETI).
17.000 de firme au rămas cu buza umflată
Alte 17.000 de firme au rămas pe dinafară, ceea ce l-a determinat pe premierul Ludovic Orban să ceară în ședință de Guvern suplimentarea sumelor.
Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, a promis la acel moment că va găsi sumele necesare, dar până acum niciun anunț nu a fost făcut public.
O altă nemuțumire a antreprenorilor a fost aceea că sumele maxime acordate, de 150.000 de euro, erau de aproape cinci ori mai mari decât cele acordate de țări ca Spania, Italia, Germania sau Franța.
În fine, antreprenorii s-au mai plâns și că statul a lansat programul în consultare publică în data de 14 septembrie, cu o zi înainte de expirarea termenului în care firmele mai puteau solicita certificate de urgență.
Fără certificatele de urgență nu se putea aplica la accesarea granturilor.