ComenteazăVulcanul din La Palma a erupt timp de 95 de zile, aruncând cenușă și râuri de lavă care au înghițit peste 1.000 de case, a distrus autostrăzi și a sufocat plantațiile de banani pe care se bazează economia insulei. Erupția a fost declarată încheiată în ziua de Crăciun, lăsându-i acum pe locuitori să se confrunte cu sarcina de a reconstrui totul de la zero.
„Este brutal. Zona afectată arată ca și cum ar fi fost ridicat Zidul Berlinului, dar făcut din lavă neagră”, a spus Javier Moreno, unul dintre cei 80.000 de locuitori ai La Palma.
Aproximativ 2.000 din cei 7.000 de rezidenți evacuați au fost lăsați în ultimele zile să se întoarcă acasă. Mulți dintre ei au constatat că locuințele, terasele și plantele erau acoperite cu straturi groase de cenușă, rămășițe ale celor peste 200 de milioane metri cubi de lavă și cenușă expulzate de vulcan.
„Este o luptă continuă. O curăți azi, iar mâine vântul aduce un nou strat de câțiva centimetri”, a spus Javier Moreno.
În unele părți ale insulei, cenușa a îngropat case, a distrus plantații și s-a acumulat în cantități mari pe malurile insulei. Lava care s-a scurs în ocean în timpul erupțiilor a creat două noi peninsule, măsurând 44 de hectare, în timp ce imaginile subacvatice au dezvăluit viața marină acoperită de cenușă.
Dacă în urma eforturilor o parte din cenușă a fost stocată într-o fostă carieră de pe insulă, îndepărtarea fluxurilor de lavă încinsă care s-au extins în cartiere și pe terenuri agricole s-a dovedit a fi mai dificilă.
„Continuă să stocheze căldură, cu temperaturi de peste 500 de grade Celsius în unele părți. Odată ce lava se răcește – un proces care ar putea dura luni – ar putea fi mai ușor, în unele cazuri, să construiești peste ea, decât să o spargi și să o îndepărtezi”, a spus Inés Galindo, un geolog care conduce unitatea din Insulele Canare a Institutului Geologic și Minier din Spania.
Cercetătorii studiază istoria pentru a vedea ce se poate face cu lava și cenușa aruncate de vulcan
Cercetătorii și oficialii din insula spaniolă se străduiesc acum să descopere ce s-ar putea face cu cenușa și lava aruncate de vulcan, studiind istoria.
Astfel, în insula din apropiere, Lanzarote, o erupție din 1730 care a ținut șase ani a lăsat părți ale insulei acoperite cu material vulcanic. „Particulele erau poroase și capabile să rețină apa în sol. Au profitat de ea pentru a planta vii”, a precizat Inés Galindo.
Geologul și echipa ei studiază acum proprietățile cenușii din La Palma pentru a vedea dacă ar putea fi folosită într-un mod similar, în timp ce o altă echipă de cercetători studiază dacă solul bogat în minerale ar putea fi folosit ca îngrășământ.
Între timp, oficialii regionali explorează posibilitatea de a folosi cenușa pentru a construi case, drumuri și poduri de-a lungul insulei. „Nu este o idee originală, folosim tehnicile pe care le foloseau romanii. Romanii au utilizat cenușa care a ieșit din (n.r. – Muntele) Vezuviu pentru a ridica bazilici și clădiri”, a spus Javier Juvera, inginer la departamentul de lucrări publice din Insulele Canare.
În acest moment, echipa lui Javier Juvera caută să determine dacă cenușa împrăștiată pe insulă este similară cu cenușa vulcanică folosită de romani pentru a lega fragmentele de rocă. Dacă da, ar putea da naștere unui material de construcție durabil și ar putea juca un rol în reconstrucția insulei, unde oficialii regionali au estimat pierderi totale de peste 900 de milioane de euro.
„În Insulele Canare suntem obișnuiți să lucrăm cu materiale vulcanice”, a spus Javier Juvera, invocând practica îndelungată de amestecare a cimentului și a materialului extras din conurile vulcanice pentru a construi case.
FOTO: EPA