Oamenii lui Horațiu Potra care-l păzesc pe Călin Georgescu sunt asemănați cu mercenarii Wagner ai rusului Evgheni Prigojin, într-un articol din Financial Times

Controverse legate de ferma de cai și Horațiu Potra, relatate în presa internațională

Georgescu a fost filmat călărind un armăsar alb la ferma Jbara Horses, într-un clip de campanie care amintește de președintele rus Vladimir Putin.

Proprietarul fermei, Mohamed Jbara, a confirmat pentru reporteri că Georgescu a fost prezent acolo în sâmbăta premergătoare a ce trebuia să fie cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, împreună cu mai mulți bărbați care ulterior au fost arestați pentru deținere ilegală de arme.

Ancheta autorităților

Autoritățile au deschis o anchetă împotriva liderului grupului înarmat, Horațiu Potra, pentru „deținere ilegală de arme și muniție și incitare publică”. Cei 20 de asociați ai săi sunt, de asemenea, suspectați de aceste infracțiuni.

Inițial, Georgescu a negat că îl cunoaște pe Potra. Însă, confruntat cu fotografii care îi arătau împreună, candidatul a declarat pentru Realitatea Plus că nu-și poate „aminti cu precizie” când l-a văzut ultima dată pe Potra și că a fost la fermă pentru lecții de echitație și pentru a filma clipul.

„Dar asta nu înseamnă că am avut întâlnirile despre care se vorbește”, a spus Georgescu. „Am încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină. Dar domnul Potra nu este apropiat de mine”.

Recomandări

Consiliile Județene au cheltuit peste 2 milioane de euro pe servicii juridice în ultimii cinci ani. Mai mult de jumătate din sumă a ajuns la trei mari case de avocatură

Proteste și arestări

Georgescu și-a chemat susținătorii la protest duminică, după anularea turului doi al alegerilor de către Curtea Constituțională. Zeci de persoane au protestat alături de el în fața unei secții de votare din Mogoșoaia, în timp ce sute au ieșit în stradă în București și alte orașe.

Potra a fost arestat în drum spre Capitală. El le-a declarat reporterilor la o secție de poliție din Ploiești că se îndrepta spre București „pentru a vota”, când a fost întrebat ce făcea.

Fostul membru al Legiunii Străine Franceze și contractor militar în Republica Democratică Congo a fost eliberat marți din arest preventiv. Autoritățile au găsit peste două milioane de euro în numerar în proprietățile sale. Potra are interdicție de a participa la adunări publice și trebuie să poarte o brățară electronică.

Conexiuni internaționale

Financial Times relevă că Horațiu Potra a lucrat ca bodyguard pentru lideri precum emirul Qatarului și a înființat o companie militară privată numită Asociația RALF. El și oamenii săi au fost activi în Republica Centrafricană, unde rămășițe ale grupului Wagner sunt prezente și astăzi.

În ultimii doi ani, Potra a operat în estul RD Congo prin intermediul unei companii locale numite Congo Protection, în sprijinul forțelor armate congoleze în lupta lor împotriva rebelilor susținuți de Rwanda.

Recomandări

O româncă a fugit cu copiii din infernul incendiului din California: „Am plecat în Arizona. E miros de fum și aer poluat și la 4 ore de Los Angeles”

La apogeul său de anul trecut, operațiunea românească implica 900 de soldați, potrivit experților ONU.

„Suntem aici pentru a instrui”, a declarat unul dintre ei pentru Financial Times la un hotel de pe malul lacului din Goma, lângă granița cu Rwanda, în timp ce se auzeau focuri de armă în fundal.

Ideologie și influență

Adina Marincea, cercetător la Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România, a declarat că Potra și ceilalți paramilitari sunt „foarte ideologici și pot probabil mobiliza rețele mai mari de oameni”, bazându-se pe sprijinul unor elemente din Biserica Ortodoxă, conexiuni cu serviciile de securitate ale țării și un grup tot mai mare de simpatizanți ultranaționaliști.

Biserica Ortodoxă a emis o declarație rară, cerând preoților și comunității să nu se implice în proteste legate de vot. De asemenea, a început, marți, proceduri împotriva unuia dintre cei mai proeminenți episcopi ai săi care și-a exprimat sprijinul pentru Georgescu.

Marincea a remarcat că apelul acestor grupări cu viziuni extrem de „macho”, care îmbină religia cu ultranaționalism, a crescut pe măsură ce autoritățile nu au reușit să intervină.

„Autoritățile publice au eșuat sistematic în a se ocupa de ele și au minimalizat amenințarea pe care o reprezintă pentru a salva aparențele”, a spus ea.

Recomandări

Călin Georgescu i-a chemat la București să protesteze în numele lui, iar el a plecat din țară. Primele imagini cu susținătorii ajunși în Capitală

Cercetătoarea a adăugat că fascinația acestor grupuri pentru liderii fasciști se datorează în parte faptului că aceștia „au legitimat violența politică și uciderea” oficialilor considerați corupți.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro