ComenteazăÎn luna martie, Argentina avea în medie 5.000 de noi infectări de COVID pe zi. Săptămâna aceasta, a ajuns la peste 35.000. Numărul deceselor a înregistrat și el o creștere – de la 112 (media din martie) la 744 raportate marți, 18 mai.
Aceste numere plasează țara pe locul al treilea privind cazurile zilnice, după India și Brazilia, și pe locul patru la decese, după India, Brazilia și SUA.
În raport cu populația, Argentina are acum cel mai mare număr de decese zilnice din lume, cu 16,46 de decese la un milion de persoane, depășind cu mult vecinul său mult mai mare Brazilia, care a înregistrat 11,82 la un milion.
Cu aceste ultime cifre ne putem aștepta la o catastrofă totală în decurs de 10 zile. Treizeci și cinci de mii de cazuri noi marți înseamnă 1.500 de pacienți care intră în terapie intensivă în 10 zile – și pur și simplu nu știu unde îi vom pune.
Vanina Edul, medic de terapie intensivă:
În discuția cu jurnaliștii The Guardian, medicul argentinian a povestit că pacienții pe care îi vede acum sunt mult mai tineri, dar tot pierd lupta cu virusul.
„Văd oameni care mor în mai puțin de o săptămână – pacienți tineri care nu răspund la tratament. Administrăm oxigen, luăm toate măsurile posibile, dar nu funcționează. Apoi, există și alți pacienți al căror nivel de oxigenare nu este atât de rău – dar mor oricum”, spune Edul.
În prezent, Argentina se confruntă cu o răspândire a tulpinilor braziliană și britanică, care au umplut spitalele din țară.
Secțiile de terapie intensivă sunt deja aproape de capacitatea maximă în întreaga Argentina, cu peste 90% din paturile ATI ocupate în principalele provincii Buenos Aires, Córdoba, Neuquén și în capitală, potrivit unui recensământ de săptămâna trecută a Societății Argentine de Terapie Intensivă (SATI).
Pacienții Covid sunt internați și în secțiile de pediatrie sau cardiologie și, uneori, chiar pe holurile spitalelor.
„Colaps sanitar”
„Argentina se află într-o situație de colaps sanitar. Spitalele noastre sunt arhipline și veriga slabă a lanțului este unitățile de terapie intensivă, care au resurse tehnologice și umane insuficiente, și lipsuri de provizii sau medicamente”, a declarat Arnaldo Dubin, șeful secției de terapie intensivă la spitalul privat Otamendi din Buenos Aires.
Dovada acestui colaps este creșterea bruscă a mortalității: unele regiuni raportează o rată a mortalității de 75% în terapie intensivă.
Medic de la Terapie Intensivă:
În ciuda cifrelor dramatice, puțini argentinieni par conștienți de gravitatea pandemiei.
„Asistăm la eșecul unei societăți nebunești și încăpățânate, o societate dezumanizantă în care propriile noastre interese sunt în mod obișnuit privilegiate mai presus de cele ale vecinilor noștri”, mai spune Vanina Edul, medic de terapie intensivă:
Când politicul mai mult încurcă
Iar situația a fost agravată și de politizarea pandemiei, scrie The Guardian. Argentina are alegeri legislative în octombrie, iar în paralel politicienii care visează la o candidatură pentru prezidențialele din 2023 au început deja competiția.
Coaliția de centru-dreapta din opoziție, „Împreună pentru schimbare”, a luptat din greu împotriva restricțiilor pe care a încercat să le impună administrația progresistă peronistă a președintelui Alberto Fernández, susținând că măsurile reprezintă o restricție a libertăților personale.
„Nu încalc libertatea nimănui”, a declarat marți președintele Alberto Fernández. „Aplic resursele pe care știința le recomandă”.
În ultimele săptămâni, opoziția s-a luptat cu Fernández până la Curtea Supremă pentru a răsturna un ordin prezidențial care închidea școlile ca parte a unui pachet de restricții pentru combaterea celui de-al doilea val, susținând că rata de infectare în clasă este neglijabilă. Curtea a permis școlilor din orașul Buenos Aires să continue cursurile.
Primarul din Buenos Aires, Horacio Rodríguez Larreta, care speră să câștige nominalizarea coaliției la președinție în 2023, a luptat în mod deosebit împotriva închiderii școlilor, sperând să nu fie depășit de alți aspiranți prezidențiali din cadrul coaliției sale – cum ar fi fostul ministru al securității Patricia Bullrich – care sunt și mai critici față de actuala administrație peronistă.
„Există o atitudine de tipul: oamenii vor muri, dar eu am dreptul să-mi duc viața așa cum m-am obișnuit ”, a spus Edul. „Înțeleg oamenii care trebuie să meargă la muncă în mijlocul acestei crize economice extraordinare, dar nemulțumirea socială a unei mari părți a populației este pur și simplu furie împotriva restricțiilor din viața lor de zi cu zi”.
„Politicienii profită de acest lucru, confuzând oamenii cu dezinformare”, adaugă medicul.
Medicii, la limita rezistenței
Medici precum Dubin și Edul au dorit ca guvernul național să facă presiuni pentru controale mai stricte. „Restricțiile impuse de guvernul național sunt insuficiente și, în orice caz, nu sunt pe deplin respectate”, a spus Dubin.
Escaladarea alarmantă a celui de-al doilea val din Argentina afectează deja medicii din prima linie a țării.
„Medicii de terapie intensivă din Argentina au intrat într-un punct de oboseală terminală”, spune Dubin.
„Unii dintre colegii mei au murit de Covid, alții suferă de depresie sau au încercat să se sinucidă. Mulți dintre cei care lucrau în trei spitale au renunțat la unul din cauza stresului”, completează Edul.
Această epuizare contribuie la rândul său la rata ridicată a mortalității. „Nu contează câte paturi suplimentare au pus în secții – ceea ce avem este o prăbușire a sistemului, deoarece nu există suficienți medici”, spune Edul.
Vaccinarea progresează încet, doar 18% dintre argentinieni primind cel puțin o doză până acum, în special vaccinul rusesc Sputnik V și cel chinezesc de la Sinopharm, deși AstraZeneca a promis să livreze 4 milioane de doze înainte de sfârșitul lunii mai.
Perspectivele pentru Argentina par să fie sumbre. „Dacă restricțiile sunt menținute și oamenii sunt vaccinați treptat, există motive pentru speranță”, a spus Edul. „Dar mă întreb dacă guvernul va putea susține restricții din cauza rezistenței sociale și politice”.