O nouă analiză a oaselor de la gâtul și craniul animalului a arătat că dinozaurul, cunoscut sub numele de Mamenchisaurus sinocanadorum, avea un gât lung de 15 metri, adică de 1,5 ori mai mare decât al unui autobuz cu două etaje.
Rămășițele fosilizate ale creaturii au fost recuperate în 1987 din roci vechi de 162 de milioane de ani din regiunea autonomă Xinjiang Uyghur din nord-vestul Chinei, însă lungimea completă a gâtului animalului a fost reevaluată de către oamenii de știință abia recent.
Dinozaurul a fost unul dintre cei mai mari erbivori sauropozi, ajungea la o lungime de 50 de metri de la bot la coadă și cântărea peste 70 de tone.
În ciuda faptului că au rămas doar câteva oase ale animalului, cercetătorii au reușit să estimeze lungimea gâtului său, comparând rămășițele cu fosile complete aparținând unor dinozauri înrudiți.
„Mamenchisaurus sinocanadorum ar putea fi cel mai lung sauropod cu cel mai lung gât descoperit până în prezent, dar există șanse ca în Jurasicul târziu, în China, să fi existat sauropode mai mari și mai lungi”, a declarat Andrew Moore, paleontolog la Universitatea Stony Brook din New York.
Gâtul lung a fost una dintre trăsăturile fundamentale ale corpului care au permis sauropodelor să atingă proporții atât de mari.
Acesta le permitea animalelor să pască suprafețe vaste de vegetație în timp ce stăteau într-un singur loc, ceea ce însemna că puteau asimila tone de hrană fără să folosească prea multă energie.
Modul în care au evoluat sauropodele cu gâturi atât de lungi și corpuri atât de mari fără a se prăbuși sub propria greutate i-a nedumerit pe oamenii de știință încă de când au fost descoperite primele fosile ale acestor animale.
Scanările cu raze X ale fosilelor de Mamenchisaurus arată că vertebrele erau ușoare și goale, cu spații de aer care reprezentau între două treimi și trei sferturi din volumul lor. Caracteristici similare ale scheletului sunt observate la păsări, care reduc la minimum greutatea pentru a putea zbura.