Obiceiul de consum care ar reduce prețul alimentelor în UE. 95% din mâncarea aruncată la gunoi în România provine din mediul urban

Studiul consultat de platforma InfoClima arată că România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară. În plus, statistica mai arată că 95% din cantitatea de alimente aruncate provine din mediul urban. Realitatea arată că, în același timp, multe dintre familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie. 

Locuitorii Uniunii Europene aruncă la gunoi, cu predilecție, fructe și legume (27% și, respectiv, 20%), apoi cereale (13%), carne (10%) și cartofi (10%). Privind țările membre separat, Germania, Franța și Italia contribuie cel mai mult la producerea deșeurilor alimentare, dar situația este diferită atunci când valorile sunt defalcate pe cap de locuitor. 

Germanii și francezii rămân astfel sub media UE, în timp ce, de exemplu, Cipru, Portugalia, Belgia și Danemarca o depășesc. Procentual, 53% din cantitatea de alimente devenite deșeuri provine din gospodării. Urmează sectorul de producție (30%), restaurantele și furnizorii de servicii alimentare (9%) și alte segmente de distribuție alimentară (7%). 

Românii tind să arunce la gunoi atât mâncarea gătită, cât și alimentele proaspete, precum legume și fructe. Se alocă pentru hrană aproximativ 40% din venituri şi se aruncă minimum o treime din cantitatea de alimente cumpărată. Practic, din trei plase de cumpărături, una este irosită. 

Recomandări

Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest

Cum se traduc corect inscripțiile de pe alimente

Specialiștii de la InfoClima, care citează și portalul Masfelfok, prezintă câțiva factori care pot juca un rol în formarea deșeurilor alimentare precum: 

• cumpărăturile și gătitul necorespunzător planificate; 
• aspectele estetice (de exemplu, fructele deteriorate); 
• porțiile standardizate în restaurante, și, în cazul cateringului, numărul de angajați estimat necorespunzător; 
• supraproducția; 
• deteriorarea produsului sau a ambalajului, precum și „conservarea calității”;
• interpretarea greșită a datelor de expirare (Best before sau best by). 

Inscripția „A se consuma până la…” de pe alimente este despre siguranță – alimentele pot fi consumate până la această dată, dar nu după, chiar dacă arată și miros bine. 

„A se consuma de preferință înainte de…” se referă la calitate – produsele alimentare pot fi consumate în siguranță după depășirea datei menționate, cu condiția ca instrucțiunile de depozitare să fie respectate și ca ambalajul să nu fie deteriorat, deși gustul și textura lor ar putea începe să se altereze.

Recomandări

Paradoxul energetic românesc: vara cumpărăm energie la prețuri foarte mari, iarna exportăm la valori de trei ori mai mici. Care sunt cauzele

Cauză a încălzirii globale

Potrivit unei simulări, dacă UE ar reduce risipa alimentară cu 41% până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu până la 108 milioane de tone. 

Cea mai eficientă metodă de a evita risipa, unanim acceptată, este limitarea cumpărăturilor. Oamenii au tendința de a cumpăra foarte multe alimente, mai ales cu ocazia unor sărbători cum este Crăciunul sau Paștele, iar la final, o importantă parte din mâncare devine deșeu.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a studiat efectele reducerii risipei alimentare în UE până în 2030 și îndeplinirea obiectivelor ONU de durabilitate. Au fost folosite trei scenarii diferite unde reducerea a fost de 12%, 23% și 41%, fără a face distincție între deșeurile alimentare comestibile și necomestibile. Pentru că majoritatea deșeurilor provin de la gospodării, reducerea de aici are cel mai mare impact asupra imaginii de ansamblu. Conform rezultatelor simulărilor, fiecare gospodărie din UE ar putea economisi anual, în medie, între 220 și 720 de euro. Un alt beneficiu este că, în funcție de scenariu, s-ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 108 milioane de tone.

Simularea arată că, dacă sunt risipite mai puține alimente, scade și nevoia de cumpărare, ceea ce se reflectă, în final, și în prețuri mai scăzute. Privind întreaga listă de produse alimentare, în cel mai optimist scenariu, scăderea ar fi în jur de 1%. Luate individual, s-ar putea obține o reducere de preț cu aproximativ 4% în cazul legumelor.

Recomandări

Revoltă pentru pâine în România comunistă. Cum a fost reprimat cu focuri de armă protestul minerilor din Motru, în octombrie 1981

Problema supranutriției

Deșeurile alimentare s-ar putea împuțina, dacă se acordă atenție câtorva lucruri mărunte, dar importante. Centrul Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene a clasificat aceste soluții în șase grupuri:

• Recomandări și instrumente pentru gospodării (rețete pentru utilizarea alimentelor rămase);
• Mentoring pentru gospodării (pregătire practică în bucătărie);
• Campanii locale de creștere a atenției (media, evenimente);
• Programe educaționale, evenimente școlare (cum ar fi programul Kitchen Adventure);
• Conștientizare la unitățile de catering (de exemplu, punerea la pachet a alimentelor rămase);
• Programe naționale de prevenire a risipei alimentare.

Strategia „De la fermă la mâncare” (Farm to fork) își propune să reducă amprenta asupra mediului și a climei a sistemului alimentar al UE și să permită o dietă sănătoasă și durabilă. 

Sistemul alimentar din prezent are nevoie de mult mai multe resurse naturale, ceea ce poate afecta biodiversitatea și poate avea efecte negative asupra sănătății (subnutriție sau chiar supranutriție). 

Supranutriția e la fel de problematică în momentul de față, și nu neapărat pentru că oamenii mănâncă prea mult, ci pentru că, în multe locuri, mâncarea sănătoasă nu e accesibilă (preț și/sau oferta) – un fenomen denumit de experți „deșerturi alimentare” (food deserts). 

Strategia europeană dorește să ofere alimente suficiente, hrănitoare și accesibile, ținând cont de aspectele de durabilitate. Scopul este, de asemenea, reducerea la jumătate a utilizării agenților de protecție a plantelor și a îngrășămintelor și creșterea suprafețelor cultivate ecologic.

Metode aplicate în țări europene

În Franța, în 2016, o nouă lege a stipulat că magazinele mari nu mai pot arunca alimente nevândute, ci trebuie să le doneze. Ulterior, au fost luate și alte măsuri împotriva risipei alimentare, cu scopul de a o reduce cu 50% până în 2025. În Londra, The Felix Project folosește voluntari pentru a ajuta la livrarea alimentelor primite, care într-un singur an au onorat 30 de milioane de comenzi.

În Ungaria, în 2022, au fost luate măsuri sporite pentru marii comercianți. Supermarketurile sunt obligate să ofere alimentele către organizații nonprofit cu cel puțin 48 de ore înainte de finalul termenului de valabilitate. 

Programul Élélmiszer Egyesület economisește anual hrană în valoare de 2,7 milioane de euro pentru cei nevoiași prin colectarea zilnică a produselor care se apropie de data de expirare sau cu ambalaje defecte de la magazine și producători. De la înființare, organizația de caritate a economisit peste 100 de milioane de kilograme de alimente în surplus, în mare parte prin munca voluntarilor. Donațiile ajută 250.000 de oameni aflați în situații dificile, în fiecare an.

În România există o rețea de bănci de alimente care colectează și redistribuie donații alimentare de la companii (retaileri) către ONG-uri cu programe sociale din zone precum Brașov, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea sau București. Între iunie și septembrie 2020 s-a reușit, de exemplu, salvarea a peste 700 de tone de lapte școlar. Rețeaua băncilor de alimente din România colaborează cu peste 120 de companii și a reușit să redistribuie, împreună, aproape 18.000 de tone de alimente către 650 de ONG-uri. Echipa rețelei a calculat aproape 35,9 milioane de porții donate, care valorează peste 180 de milioane de lei.

Foto: Shutterstock

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro