„În inițiativa mea, am primit ajutorul poliției, pentru a putea recupera tot ce a rămas în urmă în zona în care a avut loc petrecerea. Am strâns grămezi de genți, cămăși, pantaloni, ochelari, chei și o mulțime de alte obiecte personale” a declarat Raif.
Scopul este să ajutăm supraviețuitorii și familiile celor uciși să-și recupereze bunurile. Pot fi amintiri neprețuite.
Raif Rashed:
Raif Rashed a anunțat că, datorită cooperării cu poliția, împreună cu un grup de supraviețuitori ai masacrului, a reușit să adune toate echipamentele rămase la fața locului.
„Totul a fost colectat și sortat“, a precizat el. Rashed a postat pe contul său de Facebook imagini cu toate obiectele, în speranța că vor fi recunoscute de proprietarii lor.
În magini apar fotografii cu grămezi de obiecte personale, inclusiv rucsacuri cămăși, pantaloni, chei, ochelari, ochelari de soare, pantofi și multe altele.
Inițiativa este menită să returneze bunurile, dar, în același timp, reușește să ilustreze „amploarea ororii care a avut loc la acea petrecere în natură”.
„Privind fotografiile pe care Raif Rashed le-a postat cu toate lucrurile participanților la petrecere, chiar par fotografii ale Holocaustului”, a comentat, afectată, Maya Arzi, o supraviețuitoare care și-a recuperat bunurile pierdute la festivalul de la granția cu Fâșia Gaza.
Unii își vor găsi suvenirurile și mărturiile pierdute la masacru, pentru mulți, însă, bunurile nu vor mai fi necesare niciodată. Poze triste.
Maya Arzi:
Cel puţin 260 de cadavre au fost găsite la festivalul de muzică din Israel care a fost atacat de militanţii Hamas pe 7 octombrie.
Anterior, Raif Rashed și Radele, fratele lui, care au oferit servicii de catering la eveniment, au vorbit pentru agenția Reuters despre momentele terifiante de la petrecerea SuperNova.
„În această zi, am renăscut. Acum am două date de naștere; cea originală pe 15 martie și cea nouă este pe 7 octombrie”, a declarat Rada, 33 de ani. După ce au scăpat, cei doi s-au întors acasă, în nordul Israelului, la aproape 200 de kilometri de locul festivalului.
„Oamenii din jur erau doborâți, eu așteptam din clipă în clipă să fiu lovit. Apoi am văzut o groapă. Am intrat în ea. Am stat acolo până când împușcăturile s-au oprit”, a povestit Rada.
„Nu voi avea niciodată o zi mai grea decât ziua aceea”, a completat Raif.