Anunțul a fost făcut de ministrul austriac de interne, care a susținut că Ciprul, la fel ca şi Austria, este împovărat enorm de migraţia ilegală.
Karner şi Nouris şi-au coordonat punctele de vedere în cadrul unei întâlniri care a avut loc vineri, 20 ianuarie, la Viena, înainte de reuniunea miniştrilor de interne ai blocului comunitar, programată săptămâna viitoare la Stockholm.
Cei doi miniştri de interne au convenit să susţină ca, pe viitor, procedurile de azil să se desfăşoare în ţări terţe.
„Europa se confruntă cu o criză a migraţiei”
După discuţiile cu Karner, ministrul cipriot de interne a anunţat, într-un interviu pentru „Die Presse”, că la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne (JAI) de săptămâna viitoare va lua iniţiativa de a cere reorganizarea sistemului de azil.
Karner l-a asigurat de sprijin în acest sens. „Vom înainta propunerea împreună: în loc să cheltuim miliarde de euro pentru a-i găzdui pe toţi migranţii, ar trebui să investim în ţări terţe, pentru ca aceşti oameni să rămână acolo”, a spus Nouris.
Europa se confruntă cu o criză a migraţiei. Multe proceduri pur şi simplu nu funcţionează. Trebuie să ajungem la rădăcina problemei. Europa ar trebui să acţioneze în ţările terţe, din Africa şi Asia, de unde provin în principal migranţii ilegali. Discutăm de trei ani despre un nou pact privind azilul şi migraţia în UE şi suntem în mod clar blocaţi.
Nikos Nouris, ministrul de interne al Ciprului:
Întrebat de ce nu există un consens, oficialul cipriot a explicat că „pentru multe state este dificil să accepte că ar trebui să participe şi ele la programele de reinstalare”, motivând că acestea „se tem că vor deveni ele însele parte a problemei”.
Potrivit propunerii lui Nouris, ar trebui convenit cu ţările terţe anumite cote de imigranţi, iar celor care caută protecţie în afara Europei ar trebui să li se ofere posibilitatea de a solicita azil în punctele de lucru ale Crucii Roşii sau ale ONU, chiar și la ambasade, în loc să îşi rişte viaţa în călătorii cu barca pe mare.
Cu toate acestea, notează „Kronen Zeitung”, în această privinţă, opiniile au fost aparent divergente. Ministerul austriac de Interne nu a dorit să vorbească despre o propunere comună.
Ciprul a sprijinit propunerea austriacă de a desfăşura procedurile de azil în ţări terţe, a precizat Nouris. Cu toate acestea, Austria este împotriva ideii ca procedurile de azil să se desfăşoare în ambasade sau în punctele de lucru ale Crucii Roşii sau ale UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați).
În schimb, Ministerul de Interne de la Viena a făcut referire la modelul danez sau britanic. Cele două ţări vor să trimită solicitanţii de azil în ţări terţe, unde trebuie să aştepte ca și cererea lor să fie soluţionată în Danemarca sau Marea Britanie.
Ministrul cipriot critică vetoul Vienei față de primirea României și Bulgariei în Schengen
În ceea ce priveşte subiectul redistribuirii refugiaţilor în cadrul UE, unde opiniile au fost, de asemenea, diferite, Nouris s-a arătat înţelegător. El a vorbit cu Karner despre acceptarea refugiaţilor din Cipru.
„Îmi dau seama că nu pot insista asupra acestui lucru, având în vedere fluxurile mari de migraţie secundară din Austria”, a spus ministrul cipriot de interne.
Pe de altă parte, Nikos Nouris a criticat vetoul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, spațiul de liberă circulație al Uniunii Europene.
„Nu a fost o zi bună pentru Europa. Sper că această decizie va fi revizuită în timpul preşedinţiei suedeze a UE”, a afirmat oficialul cipriot.
Foto: Profimedia Images