ComenteazăDe la politica paşilor mărunţi, prin care, de 20 ani, agăţându-se mereu de guvernare, indiferent de culoarea principalului partid la Putere, politică prin care a obţinut concesie după concesie, până s-a ajuns la discriminarea populaţiei româneşti din Har-Cov, UDMR a trecut în ultima vreme la şantaj brutal şi obraznic. Ignorând decizia Curţii Constituţionale, Marko Bela a pus jungherul la gâtul lui Boc, ameninţându-l că, dacă nu impune adoptarea imediată a Legii educaţiei naţionale, UDMR pleacă din Coaliţie şi, implicit, Guvernul cade. Mai mult, udemeristul (încă) şef a declarat şi că nu se va alia cu PSD sau cu PNL, anticipându-şi astfel pretenţiile maxime pentru o eventuală schimbare a bărcii.
Aş spune că Marko Bela nici nu e de condamnat: prost nu e cine cere mult, ci cine-i dă. Iar el a cerut şi a primit mereu mai mult. Până a ajuns, şi a ajuns de ani buni, ca guvernele României să nu mai fie formate în funcţie de puterea şi de rezultatul la urne ale partidelor româneşti, majoritare, ci de mofturile liderilor unei formaţiuni de 5 şi ceva la sută, care servesc în primul rând interesele personale (sumedenie de posturi de ministru, secretari de stat, şefi de agenţii şi de servicii deconcentrate etc.) şi doar în subsidiar sau deloc cele ale coetnicilor, care se zbat în aceleaşi privaţiuni materiale ca şi restul cetăţenilor ţării. În plus, Marko Bela îşi joacă de astă-dată propria carte. A promis electoratului său o serie de avantaje (aparente, pentru că în timp vor avea efecte perverse, de izolaţionism păgubos) legate de Legea educaţiei, în forma dictată lui Boc şi Funeriu. Neadoptarea legii ar însemna un eşec clar al lui Marko. Or, mulţi lupani din UDMR îi poftesc scaunul de lup Alfa, iar în coasta electorală a formaţiunii stau şi rivalii din Partidul Civic Maghiar.