Dioptriile pot fi reglate prin niste suruburi, care maresc sau micsoreaza numarul acestora. Astfel, purtatorul de ochelari nu mai este nevoit sa-i schimbe pe cei folositi pentru vederea la distanta cu cei pentru citit
Pentru aceasta inventie, Diana Marca (foto), din Iasi, a primit in 1995 medalia de argint la Salonul International al Tinerilor Inventatori si in 1996 o mentiune la Salonul International de Inventii Eureka desfasurat la Bruxelles. Autoarea proiectului ochelarilor cu lentile in a caror „constructie” intra (in mod majoritar) apa este o tanara de 24 de ani care a terminat de curand Facultatea de Drept si care este si ea o purtatoare „inraita” de ochelari, insa normali. Ideea sa nu are legatura cu faptul ca poarta ochelari. „M-am gandit la acest tip de ochelari dupa ce l-am vazut de zeci, poate de sute de ori, pe fostul nostru profesor Dumitru Purtuc cum se chinuia sa-i schimbe pe cei de vedere la departare cu ceilalti pentru aproape. Ideea dateaza din perioada cand inca eram eleva la Grupul Scolar D. Mangeron. Intre timp am primit raspunsul pozitiv de la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci – n.r.). Cei de acolo au cerut cateva detalii in plus pe care le voi trimite chiar si cu intarziere, motivata de pregatirea efectuata pentru terminarea studiilor. Acum, fiindca am terminat scoala, ma gandesc serios sa revin si sa valorific aceasta inventie. In Europa ar exista deja ceva asemanator, e vorba despre ochelarii cu lentile progresive, insa nu stiu cat de fiabili sunt acestia si mai ales daca necesita un cost de fabricatie mai scazut decat al celor proiectati de mine”, a subliniat Diana.
Inainte de ochelari, tanara a mai realizat o inventie destul de apreciata de specialisti, cel putin la nivel local: o scula multifunctionala. Diana spune ca are multe idei pe care ezita sa le valorifice din cauza unui scepticism cu privire la fructificarea acestora, scepticism determinat si de precautia cu care oamenii de afaceri investesc bani pentru a pune in practica astfel de idei.