7 comentarii„Sunt îngrijorată când aud că există inițiative de pace care nu țin cont de principiile Cartei ONU. Ar trebui să avem grijă să nu creăm impresia că unele principii, precum integritatea teritorială a Ucrainei, sunt secundare”, a declarat premierul Estoniei, Kaja Kallas, în marja summitului pentru pace organizat sâmbătă și duminică în Elveția.
Ea a invitat lumea să învețe din greșelile trecutului și să nu fie tentată să accepte concesii agresorului „Multe țări au suferit de pe urma colonialismului, inclusiv țara mea, care timp de aproape o jumătate de secol, până în 1990, a făcut parte din Rusia, un stat colonial. Pe atunci se vorbea mult despre pace, dar era o pace în termeni rusești, cu oprimarea a tot ce era specific estonian”, a amintit Kallas, citată de publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a făcut la rândul său apel la istoria complicată a celor care sunt vecini cu Rusia. „Avem 1.300 de kilometri de graniţă cu Rusia… Rusia a invadat Finlanda în cel de-Al Doilea Război Mondial, am pierdut 10% din teritoriul nostru, inclusiv pământul unde s-au născut bunicii mei şi unde s-a născut tatăl meu”, a mărturisit preşedintele finlandez, prezent de asemenea la summitul pentru pace în Ucraina.
Potrivit consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, ultimele declarații despre pace făcute de Vladimir Putin constituie o „viziune complet absurdă”. Sullivan s-a arătat nemulțumit de lipsa Chinei la summitul din Elveția și a apreciat că Beijingul nu a dat curs invitației ca urmare a unor rugăminți din partea Rusiei.
La rândul ei, vicepreşedinta SUA, Kamal Harris, a respins condiţiile cerute de liderul de la Kremlin pentru începerea negocierilor de pace cu Ucraina, considerându-le, la fel ca Sullivan, absurde. „Trebuie să spunem adevărul. El nu cere negocieri, cere (ca Ucraina – n.r.) să se predea”, a afirmat Harris, citată de agenția de presă DPA.
În opinia președintelui francez Emmanuel Macron, prezent la summitul din Elveția, pacea nu trebuie să conțină „capitularea” Ucrainei. „Suntem cu toţii hotărâţi să construim o pace durabilă şi, aşa cum au menţionat mulţi dintre voi, o astfel de pace nu poate fi o capitulare. Există un agresor şi o victimă”, a spus șeful statului francez, potrivit Agerpres.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că Vladimir Putin nu este interesat de pace. „Cererile inacceptabile ale lui Putin sunt menite să legitimeze invazia și să submineze eforturile de pace pe măsură ce Rusia se reînarmează și se pregătește pentru un război îndelungat. Agresorul nu poate dicta termenii încetării focului”, a scris Borrrell pe contul său de X.
„Înghețarea conflictului în curs, într-un moment în care trupele străine ocupă teritoriul Ucrainei, nu este răspunsul. De fapt, aceasta este o rețetă pentru alte războaie de agresiune”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Zerkalo Nedeli.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a numit declarațiile lui Putin o mișcare de propagandă, nu o intenție reală de a încheia pacea.
Premierul croat Andrej Plenkovici a declarat că țara „nu va sprijini niciodată o lume în care victima trebuie să capituleze și să-și predea teritoriile”.
În ajunul summitului pentru pace în Ucraina, președintele polonez Andrzej Duda a calificat declarațiile despre pace ale lui Vladimir Putin drept „chintesența imperialismului brutal rusesc”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz le-a catalogat „neserioase”.
Elveția a reunit 92 de țări la un summit global pentru pace în Ucraina. Rusia lipsește de la acest summit, dar Ucraina ia în calcul să fie invitată la următoarea reuniune, prevăzută să aibă loc în Arabia Saudită.
Vineri, cu o zi înainte de deschiderea summitului de pace, Vladimir Putin a susținut că este gata să înceteze focul dacă Ucraina își retrage trupele din regiunile Herson, Donețk, Luhansk și Zaporojie și renunță la ideea de a deveni stat membru NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat un ultimatum în stilul lui Hitler.