Ofiţerul SPP care s-a sinucis prin împuşcare în Bucureşti era testat constant. Care este adevărata relevanţă a TESTELOR PSIHOLOGICE

Ofiţerul neoperativ SPP, Lucian Sanda de 39 de ani , căsătorit şi având un copil, a ales să-şi ia viaţa miercuri într-o manieră neobişnuită. Acesta a oprit brusc maşina în care se afla în zona Tineretului din capitală şi conform martorilor, a coborât, a spus trecătorilor să se îndepărteze, a tras un foc în sus apoi s-a împuşcat în piept cu o armă Glock pe care o deţinea legal. Ofiţerul a murit la spital câteva ore mai târziu. Surse din cadrul SPP au declarat că Sanda Lucian avea un comportament ireproșabil la locul de muncă și toate testele psihologice indicau că nu are probleme de comportamant, atitudine sau dezechilibre afective. Ulitmele testări psihologice se pare că au fost făcute anul trecut. Se pare că omul trecea printr-un episod depresiv major. “Cum se poate ca un om testat psihologic riguros să apeleze la un asemenea gest?”, este întrebarea de pe buzele tuturor.

Testele psihologice arată starea emoţională în special LA MOMENTUL TESTĂRII 

Unii dintre cei mai buni psihologi clinicieni din România acttivează în structurile militare. Oricât de bun ar fi psihologul însă, testarea psihologică arată cu mare acurateţe starea subiectului la momentul testării dar este aproape imposibil să faci aprecieri exacte cu privire la tendinţele sucidare din viitor. Cu alte cuvinte, testarea psihologică are o relevanţă din ce în ce mai mică pe măsură ce trece timpul. Evenimentele din viaţa cuiva schimbă starea psihologică şi pun presiune pe acea persoană. Desigur că testele de personalitate pot evidenţia temperamentul iar unul coleric e mai predispus la impulsivităţi sau deficite de control al pornirilor instinctive dar niciun psiholog nu poate afirma în detalii fine că subiectul testat este predispus la tendinţe suicidare sau crimă. Pe lângă asta, militarii, spp-iştii, poliţiştii au trecut prin multe teste psihologice de personalitate şi au învăţat cum să răspundă unor întrebări care vizează echilibrul emoţional chiar dacă în sufletul lor e cu totul altceva. Tot ce poţi face ca profiler e să ai un anumit grad de indoială dar nu certitudini. Pentru a cunoaşte în detaliu structura caractero-temperamentală a cuiva e nevoie de o observaţie directă şi o interacţiune zi de zi între 6 luni şi un an şi nici atunci nu poţi fi sigur de ceea ce e cu adevărat în sufletul cuiva.  Ma simt ca un magician care oferă din secretele breslei însă în acest moment nu există test psihologic care să scoată la lumină adâncurile personalităţii umane. În USA  psihologii din structurile militare şi poliţieneşti se numesc Profileri iar rolul lor este de a se îngriji de starea de sănătate psihologică a militarilor, poliţiştilor, agenţilor FBI sau CIA şi de a-i susţine în depistarea infractorilor cărora le fac profile psihologice în lipsă( de aici termenul de Profiler). Ei au la dispoziţie cele mai moderne mijloace de testare şi totuşi asemenea accidente precum cel din cazul Sanda se întâmplă şi acolo.

Recomandări

Inspectorul ANAF prins când lua mită în toaleta unui hotel a scăpat de închisoare cu executare. Judecătorii au considerat că șpaga a fost mică

Cât de adânc poate fi un episod depresiv pentru a duce la sinucidere?

Cu greu poţi întrevedea chiar şi o mică parte din ceea ce e cu adevărat în sufletul unui om. Una e aparenţa socială şi alta este realitatea intimă psihologic. O nevroză severă cum ar fi nevoza depresivă, care persistă timp îndelungat şi de care nu ştie nimeni înafară de cel care suferă de ea (uneori nici macar el) poate transforma total personalitatea unui om. Acest ofiţer SPP  nu avea supapă de presiune psihologică iar  tensiunea se tot acumula până când nu a mai rezistat. De aceea sunt buni psihologii, psihoterapeuţii, chiar preoţii pentru că o discuţie cu ei acţionează ca o valvă de detensionare şi te simţi mai uşurat altfel rişti să faci gesturi de care nici măcar tu însuţi nu credeai că eşti în stare. Modul în care a acţionat ofiţerul SPP arată că el gândise de mai mult timp aceasă ieşire de pe scena vieţii dar nu pleacase în acea zi specifică cu gândul asta. Pe parcursul zilei a existat ceea ce se numeşte Factor Declanşator care a aprins fitilul. În concluzie, atunci cand tu ca om te surprinzi pe tine gândindu-te la asemenea fapte ( sinucidere, crime etc) să ştii că tot ceea  ce îţi lipseşte în acel moment e un factor declanşator şi e potrivit să îţi cauţi o supapă de presiune pentru a te detensiona şi să soliciţi ajutor de  specialitate.

Recomandări

Cum și-a bătut statul joc de românii care au contribuit la Pilonul II. Economist: „Cetățeanul nu vrea să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard”

Ce sunt de fapt TESTELE PSIHOLOGICE  şi în ce constau ele

Testele psihologice aparţin domeniului numit Psihometrie care se ocupă cu măsurarea diferitelor caracteristici ale psihicului uman.  Iată principalale categorii:

1. Teste de Inteligenţă– măsoară IQ-ul ( Intelligence Quotient)
2. Teste Vocaţionale- specifice anumitor profesii- siguranţă naţională, pompieri, militari etc.
3. Teste de Atitudine– măsoară sentimentele sau opiniile individuale cu privire la o persoană, o situaţie sau un obiect.
4. Teste clinice neuropsihologice– măsoară funcţionalitatea psihică şi patternul funcţional cerebral în special după accidente pentru a stabili impactul asupra creierului.
5. Teste de Personalitate– care pot fi Obiective (adica au scale de măsurare) sau Proiective ( presupun interpretare semi-subiectivă)
6. Teste de interese – măsoara preferinţele sau orientările către o anumită profesie sau domeniu de studio.
7. Teste de aptitudini – măsoară înclinaţiile matematice sau umane şi stabilesc care emisferă cerebral este cea dominantă.

Psiologul Cezar Laurențiu Cioc

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE