Cuprins:
Șeful statului ucrainean a confirmat că ţara sa doreşte o încetare cât mai rapidă a războiului. Totuși, astfel de măsuri ar putea fi luate în considerare „numai atunci când vom şti că suntem suficient de puternici”, a precizat Zelenski, făcând aluzie la aderarea Ucrainei în NATO.
Garanții clare de securitate în schimbul discuțiilor de pace
În condiţiile în care invadatorii ruși continuă să avanseze în estul Ucrainei, Zelenski se plânge că sprijinul acordat ţării sale de către partenerii străini „nu este suficient” şi îndeamnă NATO să trimită invitația de aderare cât mai curând posibil.
Răspunzând la toate întrebările în limba ucraineană, el a recunoscut că este dificil ca armata ucraineană să recucerească prin forţă unele dintre teritoriile ţării ocupate de armata rusă, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată de Kremlin în martie 2014.
„Armatei noastre îi lipseşte puterea de a face acest lucru. Acesta este adevărul. Trebuie să găsim soluţii diplomatice”, a subliniat preşedintele ucrainean.
Potrivit lui Zelenski, măsurile diplomatice ar putea fi luate în calcul numai atunci când ucrainenii vor înțelege că sunt „suficient de puternici” încât Rusia să nu poată lansa o nouă agresiune împotriva ţării lor.
Războiul, într-o perioadă complicată
Insistând că aderarea la NATO este indispensabilă pentru securitatea şi prosperitatea Ucrainei, Zelenski apreciază că războiul a intrat într-o „perioadă complicată”.
Sugerând disponibilitatea conducerii de la Kiev de a negocia recuperarea unei părţi din zonele ucrainene ocupate după încheierea conflictului, remarcile sale par să reprezinte o schimbare faţă de poziţia de lungă durată potrivit căreia ţara sa va lupta până va reveni la granițele stabilite în 1991, notează Kyodo.
Volodimir Zelenski a mai spus că unii dintre cei 12.000 de soldaţii nord-coreeni desfăşuraţi în vestul Rusiei pentru a lupta împotriva armatei ucrainene au fost deja ucişi şi s-a declarat aproape sigur că aceștia vor fi folosiți în cele din urmă drept „carne de tun”.
Avertisment pentru Asia legat de soldații nord-coreeni
În opinia președintelui ucrainean, ceea ce ar putea conta mai mult pe termen lung este faptul că soldaţii nord-coreeni vor fi instruiţi de armata rusă în condiţii reale de război. El a avertizat că aceasta ar avea un impact negativ enorm asupra stabilității Asiei şi al altor regiuni.
Interviul, care a durat aproximativ o oră, a fost acordat în timp ce agresiunea militară rusă a ajuns într-un punct critic şi se pune întrebarea dacă sprijinul SUA pentru Ucraina va continua odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, moment așteptat pe 20 ianuarie 2025.
Volodimir Zelenski a declarat că preşedintele reales al SUA şi echipa sa studiază „planul de victorie” propus de el şi de aceea, personal, se aşteaptă la discuţii suplimentare pentru a explica „anumite lucruri mai în detaliu”.
„Dar nu va exista nicio capitulare din partea Ucrainei. Acesta este un fapt şi cred că el (Donald Trump – n.r.) îl înţelege”, a conchis șeful statului ucrainean.
Olaf Scholz anunță un nou sprijin militar
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a efectuat o vizită surpriză în Ucraina pentru a-și reafirma susținerea în fața agresiunii ruse.
Scholz a promis Ucrainei un sprijin militar suplimentar în valoare de 650 de milioane de euro, care urmează să fie livrat până la sfârșitul anului, în condițiile în care Germania rămâne cel mai mare furnizor european de armament pentru Ucraina.
DPA: German Chancellor Olaf Scholz has arrived in Kyiv for the first time in two and a half years
— NEXTA (@nexta_tv) December 2, 2024
He will hold talks with Volodymyr Zelenskyy, the publication specifies. pic.twitter.com/FRBygDbP5I
„Am venit la Kiev în această seară: cu trenul printr-o țară care se apără de peste 1.000 de zile de războiul de agresiune rusesc”, a spus Scholz într-un mesaj publicat duminică seara pe rețeaua socială X.
„Prin noua mea vizită aici, la Kiev, aș dori să îmi exprim solidaritatea cu Ucraina”, a dat asigurări cancelarul german, care se confruntă cu noi alegeri parlamentare în februarie, după ce coaliția sa de guvernare s-a prăbușit luna trecută.
„Aș dori să clarific aici, la fața locului, că Germania va rămâne cel mai puternic susținător al Ucrainei în Europa. Ucraina se poate baza pe Germania – noi spunem ceea ce facem. Noi facem ceea ce spunem”, a insistat Scholz.
Olaf Scholz a sosit la Kiev la câteva săptămâni după ce a discutat la telefon cu liderul rus Vladimir Putin. În acest context, cancelarul german a pledat pentru o combinație de sprijin militar puternic și diplomație pentru a pune capăt războiului într-un mod care să „protejeze suveranitatea Ucrainei”.
Cancelarul german refuză să ofere rachete Taurus
Cu toate acestea, Scholz se opune înarmării Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune Taurus. Presiunile asupra sa au crescut după ce SUA, Marea Britanie și Franța au dat undă verde armatei ucrainene să folosească rachete ATACMS și Storm Shadow/SCALP împotriva țintelor militare din teritoriul rus.
Într-un discurs de campanie susținut sâmbătă la Berlin, Scholz și-a criticat rivalii politici care fac presiuni pentru înarmarea Ucrainei cu Taurus, susținând că un astfel de pas ar însemna să pună securitatea Germaniei în fața unei provocări pe care a numit-o „ruleta rusească” – semn că propaganda Kremlinului pe tema folosirii armelor nucleare este luată în serios de cancelarul de la Berlin și nu ca pe o cacealma specifică regimului de la Moscova pentru a-și atinge obiectivele strategice prin intimidare și descurajare.
Volodimir Zelenski a cerut duminică garanții de securitate din partea NATO și mai multe arme pentru a se apăra înainte de orice eventuale discuții cu Rusia. Șeful statului ucrainean a făcut aceste declarații după ce s-a întâlnit cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu noul șef al Consiliului European, Antonio Costa, care s-au deplasat la Kiev în semn de sprijin în prima lor zi în funcție.