„Un vânt rău bate în Europa. Treziţi-vă!”, a tunat preşedintele francez luni seară în faţa câtorva mii de tineri, la Dresda (est), cu mai puţin de două săptămâni înaintea alegerilor europene, arătând cu degetul spre ascensiunea extremei drepte şi ofensiva rusă din Ucraina.

El urmează să primească Premiul Internaţional al Păcii Westfalia, la Münster (vest), o recompensă a angajamentului său european. Acest premiu urma să-i fie înmânat în iulie 2023, însă vizita de stat de atunci a fost reprogramată în mai 2024, din cauza unor revolte urbane în Franţa.

Emmanuel Macron urmează să susţină cu această ocazie un discurs în prezenţa omologului său german Frank-Walter Steinmeier şi preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Premiul i-a fost decernat iniţial pentru dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin vizând mai întâi să încerce să-l împiedice, iar apoi să oprească agresiunea militară împotriva Ucrainei.

Însă Emmanuel Macron a întrerupt între timp orice contact cu liderul de la Kremlin, în contextul în care războiul continuă, iar forţele ruse înaintează pe teren.

Atacuri în adâncime

„Pacea nu înseamnă capitularea Ucrainei. Pacea este cea pe care o vor alege ucrainenii”, a subliniat Macron în Germania, adresându-se Rusiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat într-un turneu în UE, a cerut Occidentului „să folosească toate mijloacele” pentru a constrânge Rusia la pace.

Această vizită de stat, punctată de omagii şi semne de unitate şi prietenie, se încheie la Münster.

Ea este urmată de un consiliu ministerial francezo-german, programat pentru marţi seara, la Meseberg, în apropiere de Berlin, cu Olaf Scholz.

Luni, Kievul a cerut din nou sisteme de apărare antiaeriană pentru a intercepta mii de bombe ghidate lansate lunar de Rusia în Ucraina.

Germania, care a anunţat în aprilie trimiterea unui sistem suplimentar de tip PATRIOT, exercită presiuni asupra europenilor să-i urmeze exemplul.

Ucraina, care se află în dificultate pe fronturile de est şi nord-est, cere de luni întregi să atace poziţii şi baze aeriene rusești pe teritoriul Rusiei cu armamentul livrat de Occident.

Însă americanii şi europenii au refuzat până acum, de frica unei escaladări, oferind un avantaj sigur forţelor Kremlinului.

Instructori francezi

Spre deosebire de Statele Unite, Franţa şi Regatul Unit, Germania lui Olaf Scholz refuză să livreze Kievului rachete cu rază lungă de acţiune – de până la 500 de kilometri – de tip Taurus.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg consideră însă că „a venit timpul reconsiderării” acestor restricţii impuse Ucrainei, care-i leagă „mâinile la spate”.

La Kiev, autorităţile militare – care au anunţat iniţial sosirea în curând în Ucraina a unor instructori militari francezi – au precizat luni că problema se află în studiu, dar că nu a fost tranşată încă.

Emmanuel Macron a provocat dezacordul anumitor parteneri europenei – inclusiv al Germaniei -, neexcluzând trimiterea unor militari francezi pe teritoriul Ucrainei.

El se declară dispus să studieze pertinenţa unui „scut antirachetă” promovat de cancelarul german Olaf Scholz, însă se îndoiește că acesta ar „apăra complet” împotriva Rusiei şi pledează în favoarea unei reflecţii strategice care să integreze „disuasiunea nucleară”.

În privinţa viitorului UE, cancelarul a adoptat înaintea vizitei de stat diagnosticul preşedintelui francez, care consideră că „Europa este pe moarte”.

Un semn al unei voinţe de a avansa, cei doi au semnat un editorial în cotidianul Financial Times în care îndeamnă la o regândire a strategiei economice a continentului pentru a-i  asigura viitorul.

Copacul care ascunde pădurea? Disensiunile rămân mari privind îndatorarea europenilor, promovată de Paris, în vederea unei impulsionări a tranziţiei verzi şi digitale sau pe tema locului energiei nucleare în UE.

 
 

Urmărește-ne pe Google News