Olaf Scholz pregătește un plan de pace care poate include cedări teritoriale Rusiei, scrie La Repubblica. Reacția Kremlinului

Copleșit de rezultatele electorale devastatoare din Turingia și Saxonia și urmărit de zvonuri din ce în ce mai presante că o posibilă înfrângere pe 22 septembrie în Brandenburg l-ar putea obliga să facă un pas înapoi, cancelarul a decis să joace „cartea Ucrainei” pentru a ieși din colț, scrie ziarul italian.

„Liderul social-democraților lucrează deja împreună cu unii reprezentanți ai Partidului Social-Democrat german la un fel de Minsk-3, care prevede inclusiv ipoteza transferului unei părți din teritoriul ucrainean către Moscova”, a spus sursa citată de La Repubblica.

Potrivit ziarului italian, Scholz vrea să intre în istorie drept „cancelarul păcii” și „joacă cartea Ucrainei” pentru a-și consolida propria poziție după alegerile europarlamentare, precum și cele din Turingia și Saxonia.

În alegerile din Turingia și Saxonia, care au avut loc pe 1 septembrie, Partidul Social-Democrat al lui Scholz a încheiat pe locurile cinci, respectiv patru, cu 6,1%, respectiv 7,3% din voturi. Alegerile din Turingia au fost câștigate de partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), iar cele din Saxonia de Uniunea Creștin-Democrată (CDU).

De altfel, formaţiunile politice antisistem şi de extremă-dreapta, ostile susţinerii Ucrainei în fața agresiunii militare ruse, au obţinut rezultate-record în alegerile organizate în acest an în Germania. Alegerile din Turingia și Saxonia vin cu un an înainte de alegerile legislative federale în care Olaf Scholz își joacă postul de cancelar.

Recomandări

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie, în pericol. Guvernul nu oferă banii necesari mutării acestuia într-un sediu provizoriu. „E inestimabil. Dacă se pierde, o să fim niște copii fără mamă, fără tată, fără acte”

Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune ZDF, Scholz a estimat că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina.

„Cred că a sosit momentul să discutăm despre cum să ieşim din această situaţie de război şi să ajungem mai rapid la pace”, a apreciat el la două zile după ce s-a întâlnit ultima dată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Cancelarul german a precizat că a discutat cu Zelenski asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după summitul desfășurat în iunie în Elveţia.

O parte a opoziției l-a criticat imediat pentru această declarație. Scholz încearcă să „împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia”, a reacționat Roderich Kiesewetter, un deputat al CDU.

În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că „o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina”. „Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum summitul de pace din Elveţia – n.r.) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând”, a insistat Hebestreit.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

Reacția Kremlinului

Kremlinul a transmis luni, prin intermediul purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov, că nu respinge propunerea lui Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev, relatează agenţiile de presă EFE şi DPA, preluate de Agerpres.

„Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba”, a declarat Peskov.

Liderul rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni revendicate de Kremlin – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson – şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru armistițiu şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Peninsula Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute pe plan internaţional.

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

Ulterior, în iulie, președintele ucrainean a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou „summit pentru pace”. Apoi, președintele ucrainean a anunțat că va prezenta un plan de victorie omologului său american Joe Biden și celor doi candidați la Casa Albă: democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.

Luând cuvântul la reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina, desfășurată pe 6 septembrie, la baza Ramstein, din Germania, Zelenski s-a pronunțat pentru încetarea războiului înainte de sosirea iernii. „Să ne asigurăm că această toamnă este momentul în care se încheie agresiunea rusă într-un mod care va restabili o ordine de securitate internațională bazată pe încredere. Trebuie să facem asta”, a pledat șeful statului ucrainean, potrivit The Moscow Times.

Urmărește-ne pe Google News