ComenteazăÎn confruntarea electorală de duminică cu creștin-democratul Armin Laschet și ecologista Annalena Baerbock, Olaf Scholz a ieșit încă o dată câștigător. Mai multe sondaje au confirmat că social-democratul este preferat de cei mai mulți alegători la toate capitolele, de la popularitate la competență.
Într-un moment în care partidul său, SPD, conduce în sondaje cu aproximativ șase puncte procentuale, iar până la alegeri mai sunt doar două săptămâni, devine aproape clar că Scholz este favorit pentru a prelua fotoliul de cancelar de la Angela Merkel.
Duminică, Scholz a respins relativ calm atacurile dure ale principalului său adversar, Armin Laschet, omul care reprezintă partidul lui Merkel (CDU) în alegeri. Tema atacurilor: proximitatea lui Scholz față de două scandaluri financiare, frauda care a dus la prăbușirea companiei Wirecard și afacerea CumEx, un complex dosar de evaziune fiscală care a afectat mai multe țări, inclusiv Germania.
Dar postura agresivă nu l-a prins foarte bine pe Laschet, iar Scholz s-a apărat cu succes, scrie Politico. „Moderația este calea corectă”, i-a spus el creștin-democratului, care încerca să recupereze astfel punctele electorale pierdute în ultimele săptămâni.
Cât despre Baerbock, declinul din sondaje al partidului ei a însemnat totodată că a avut un rol secundar în dezbatere. Scholz și Laschet au preferat să o ignore pe reprezentanta Verzilor și să facă din confruntare un duel unu la unu.
De la un partid muribund la primul loc în sondaje
Performanța social-democraților este cu adevărat spectaculoasă. Cu două săptămâni înainte de scrutinul parlamentar din 26 septembrie, Scholz și partidul său, care acum ceva vreme era în cădere liberă în sondaje, sunt aproape de a conduce guvernul.
Cu 25% în ultimele sondaje, social-democrații lui Scholz au depășit Verzii, care sunt creditați acum cu 17%, și pe creștin-democrați, care trec de pragul de 20%.
„Atmosfera este incredibilă acum, aproape că nu ne vine să credem”, a admis pentru New York Times Annika Klose, o candidată social-democrată pentru parlament.
„De când m-am alăturat partidului, în 2011, fiecare rezultat electoral a fost mai rău decât precedentul”, a amintit ea.
Dar de unde vine acest succes? Comentatorii nu cred că Germania s-a mutat spre stânga, după cele patru mandate câștigate de Angela Merkel.
De fapt, Scholz, ministrul de finanțe al lui Merkel și vicecancelar timp de patru ani, este în mai multe feluri asociat cu conducerea creștin-democrată a guvernului decât cu propriul partid. Ca dovadă, acum doi ani, el pierdea cursa pentru șefia SPD în fața unui duo de stânga, care l-a acuzat că se face vinovat de centrism.
Însă Scholz a reușit să convertească punctul slab al SPD – acela că a guvernat cu creștin-democrații – în principalul atu. Astfel într-un scrutin plin de candidați noi și netestați, el s-a prezentat drept omul ce poate continua actuala politică.
A explicat-o o proeminentă observatoare politică și jurnalistă, Christiane Hoffmann. „Germanii nu sunt un popor căruia să îi placă schimbarea, iar plecarea Angelei Merkel reprezintă o schimbare suficientă pentru ei. Cel mai probabil, vor avea încredere într-un candidat care promite cea mai ușoară tranziție posibilă”, a explicat ea.
„Nu există cu adevărat un entuziasm pentru Scholz”
În aparițiile electorale, Scholz a vorbit la modul admirativ despre Merkel. Un clip electoral îl arată în timp ce merge și vorbește în fața unei imagini proiectate cu actuala cancelară.
El a fost fotografiat și în timp ce făcea, cu mâinile, gestul tradițional al lui Merkel – „Merkel raute”, sau rombul Merkel.
Simbolismul, scrie New York Times, nu este subtil și funcționează. Așa de bine, încât și cancelara, care încearcă să își susțină candidatul propriului partid, pe Laschet, a simțit nevoia să protesteze. „Există o enormă diferență pentru viitorul Germaniei între el și mine”, a spus Merkel.
Manfred Güllner, directorul Institutului de Sondare Forsa, a explicat că cel puțin o parte dintre sprijinul pentru SPD vine de la alegătorii lui Merkel, care nu sunt mulțumiți de candidatul partidului ei, un guvernator de land care a făcut mai mult gafe în timpul campaniei.
„Nu există cu adevărat un entuziasm pentru Scholz”, a spus și Hoffmann. „Succesul lui se datorează în primul rând faptului că ceilalți candidați sunt slabi”, a adăugat ea.
Spre deosebire de ceilalți candidați, Scholz nu a făcut greșeli în campanie. Și-a asumat puține riscuri și are un discurs atât de controlat, încât unii germani l-au botezat „Scholz-o-mat” sau „mașina Scholz”.
Mesajul său de stabilitate a îngreunat și atacurile oponenților săi, deși teme ar exista. Ca primar al orașului Hamburg, el a avut întâlniri private cu un bancher care voia o amânare a plății impozitelor. Iar sub mandatul său la Finanțe, s-a petrecut implozia companiei Wirecard.
Un socialist devenit un moderat de centru
Scholz era un socialist în anii 1970, dar acest socialist s-a topit încetișor într-un centrist post-ideologic.
Mai întâi a apărat, ca avocat, drepturile muncitorilor, apoi a apărat dureroasele reforme ale pieței muncii, iar acum guvernează sub o cancelară conservatoare. De fapt, evoluția lui Scholz o oglindește pe cea a partidului său.
În istoria de 158 de ani, SPD a fost o forță politică redutabilă, luptând pentru drepturile angajaților, contra fascismului și punând umărul la construirea statului social german de după război.
Dar după ce a petrecut trei mandate ca partener junior al partidului lui Merkel, voturile SPD s-au înjumătățit.
Gerhard Schroeder, ultimul cancelar social-democrat, a câștigat 39% din voturi în 2002. În 2005, când SPD a intrat în prima coaliție alături de CDU, partidul primise 34% din voturi. În 2017, scorul se prăbușise la 25%.
Însă chiar într-un moment în care partidul său scădea în sondaje, Scholz devenea unul dintre cei mai populari politicieni.
A ajutat faptul că, din postura de ministru al finanțelor, a controlat portofelul țării în timpul pandemiei. Și că, după ce ani de zile a respectat regulile bugetare stricte, a promis că va aduce o „bazooka”, pentru a ajuta la supraviețuirea companiilor, în timpul crizei.
Altfel, nu charisma îl face atractiv în ochii alegătorilor.
„Scholz are zero charismă, dar radiază stabilitate. Și a oferit bani în timpul crizei economice”, a explicat Andrea Römmele, decanul Hertie School of Governance, din Berlin.
Principala promisiune: creșterea salariului minim
Dacă actualele sondaje vor fi confirmate la urne, peste două săptămâni, SPD va termina primul, dar va avea nevoie de alte două partide pentru a forma guvernul.
Unul ar putea fi Verzii. Scholz a exclus o alianță cu Die Linke, partidul stângii radicale, așa că celălalt partener de guvernare ar putea fi FDP, gruparea liberalilor.
Scholz a dat câteva indicii cu privire la felul în care va guverna, dar schimbările față de actuala politică sunt modeste și ar putea fi și mai modeste, în funcție de dorința partenerilor de coaliție, spun analiștii.
Social-democratul a încercat să atragă nucleul electoral al partidului – format din muncitori – folosind îndemnul „Respect” drept unul dintre sloganurile de campanie.
În discursuri a insistat că oamenii care câștigă cât el n-ar trebui să primească scutiri de taxe. El a propus, în schimb, reducerea taxelor pentru veniturile mici și medii și creșterea lor, una modestă însă, pentru cei cu venituri de peste 100.000 de euro pe an.
Scholz a promis, de asemenea, să crească salariul minim la 12 euro pe oră, de la 9,6 euro pe oră, cât este acum. El a amintit că Germania datorează SPD introducerea salariului minim, în 2015.
El mai vrea să construiască 400.000 de noi case pe an, în creștere de la cele 300.000 construite în 2020 și să promoveze mai multe măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, fără să renunțe complet la cărbune până în 2038 totuși.
„Nu ne-am aștepta la schimbări în politica de impozitare și de cheltuieli”, a scris Holger Schmieding, economist la Berenberg Bank, într-o analiză asupra unui eventual mandat de cancelar al lui Scholz.
Într-o coaliție cu Verzii și FDP, a estimat el, „pragmaticul Scholz va controla înclinațiile spre stânga” ale propriului partid.