Unul dintre obiectivele-cheie este combaterea crizei climatice și a emisiilor poluante, inclusiv ambiția de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, pentru a deveni stat neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Ca parte a politicii climatice, coaliția a declarat că va înființa un fond de 35 de miliarde de euro pentru tranziția climatică și energetică pentru următorul deceniu, va numi un ministru pentru climă și energie și va pune în mișcare măsuri pentru construirea a două noi centrale nucleare, precum și stimularea producției de energie regenerabilă.

Organizația Greenpeace a salutat părți ale planului, dar a spus că sunt necesare mai multe, inclusiv măsuri concrete pentru reducerea emisiilor de carbon. Aceasta a spus că este „dezamăgită să vadă accentul pus pe energia nucleară”, dar și-a exprimat scepticismul privind șansele ca planul să fie concretizat.

Partidele din coaliție s-au angajat, de asemenea, să investească în toate nivelurile sistemului de învățământ, să abordeze inegalitățile și intoleranța din societate și să combată crima organizată pe fondul temerilor legate de puterea tot mai mare a bandelor de traficanți de droguri. Problema a fost pusă în relief în timpul verii odată cu uciderea cunoscutului jurnalist de investigație Peter R. De Vries pe o stradă din Amsterdam.

Înțelegerea dintre cele patru partide vine la capătul a 271 de zile în care Olanda nu a avut un guvern cu puteri depline, un nou record. Premierul Mark Rutte va reveni în fruntea executivului ca urmare a înfăptuirii coaliției.

Guvernul lui Mark Rutte, prim-ministru din octombrie 2010, a demisionat din ianuarie din cauza unui scandal legat de alocațiile familiale, dar a continuat să gestioneze treburile de zi cu zi.

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News