1 comentariuDistinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2022, Memorial a fost fondată de activiști proeminenți pentru drepturile omului, inclusiv de fizicianul nuclear Andrei Saharov, în anii de final ai Uniunii Sovietice.
Cele două sucursale ale organizației au fost etichetate „agenți străini” de către Ministerul Justiției din Rusia în 2014 și, respectiv, 2016, iar Curtea Supremă a dispus, în 2021, desființarea lor.
În vârstă de 70 de ani, Orlov și-a început activismul în epoca sovietică și este membru al Memorial din 1988.
Spune că războiul din Ucraina pare să fi aruncat Rusia înapoi în trecut, ceea ce echivalează cu o interdicție aproape totală a activității opoziției și reducerea la tăcere a vocilor independente. Cu toate acestea, afirmă că nu-și va părăsi niciodată țara.
„Sunt un patriot, chiar dacă autoritățile privesc diferit patriotismul”, a spus Orlov, în timpul unui interviu acordat jurnaliștilor în apartamentul său din Moscova, într-un cartier rezidențial liniștit.
Ușa apartamentului lui Orlov a fost vandalizată cu simbolul „Z” pro-război după invazia Ucrainei din februarie 2022, iar autoritățile au deschis luna trecută un dosar penal împotriva lui în temeiul legilor privind cenzura introduse în timpul războiului. Riscă până la trei ani de pușcărie.
Totul face parte din campania Kremlinului de a intensifica represiune pe scară largă împotriva disidenței în Rusia.
„Am fost transformați în disidenți”
Pe lângă oponenții politici ai președintelui Vladimir Putin, represiunea vizează tot mai mult principalele organizații pentru drepturile omului din țară, în ceea ce Orlov numește o reîntoarcere la epoca sovietică.
„Știm foarte bine cum au lucrat activiștii sovietici în URSS. Într-o oarecare măsură, le repetăm drumul”, a spus el. „Statul este din nou totalitar”.
Orlov a subliniat că, în mod special, în ultimii 30 de ani, apelurile făcute de activiști către organele de monitorizare ale statului sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au dat rezultate pentru victimele abuzurilor.
„După prăbușirea regimului sovietic, activiștii ruși pentru drepturile omului au putut folosi mecanisme legale, inclusiv apeluri și solicitări către comisiile publice de monitorizare ale Rusiei. Am putut ajuta oamenii”, a spus Orlov.
Dar aceste mijloace nu mai sunt o opțiune în actuala Rusie, după declanșarea războiului din Ucraina, în februarie anul trecut.
„Ne întoarcem în principal la ceea ce făceau disidenții (din epoca sovietică – n.r.), colectarea de informații și apelul la autorități și la public. Asta e. Am fost transformați în disidenți.”
Vizat de un dosar penal
Autoritățile ruse îl acuză pe Orlov, care a fost eliberat pe cauțiune luna trecută, că a „discreditat” armata rusă printr-o postare făcută pe Facebook nul trecut, în care a distribut un articol de-al său intitulat: „Au vrut fascismul. L-au primit”.
În articol, Orlov spunea că invazia Ucrainei este un dezastru pentru Rusia și că Kremlinul încearcă să folosească războiul ca instrument „unificator” pentru a-și atinge obiectivele politice.
Orlov a fost, de asemenea, reținut anul trecut, după ce a protestat în Piața Roșie, cu o pancartă pe care scria: „Lipsa noastră de dorință de a cunoaște adevărul și tăcerea noastră ne fac complici la această crimă”.
El și alți șapte membri ai Memorial au fost vizați de perchezițiile poliției în martie, aparent legate de o anchetă penală împotriva organizației sub acuzația de „reabilitarea nazismului”.
Poliția susține că baza de date a Memorial, care enumeră peste 3 milioane de victime ale represiunii sovietice, conține trei nume de colaboratori și trădători naziști. Memorial a spus că a eliminat aceste nume din baza de date.
Despre aceste acuzații, Orlov spune că au fost concepute pentru a „trimite un semnal” publicului și a intimida alți activiști.
„Autoritățile sunt foarte supărate când publicul își permite să pună întrebări și să avanseze cu o discuție”, a spus el, referindu-se la subiectul represiunilor din epoca sovietică.
Pe lângă activismul pentru drepturile omului, Memorial militează și pentru justiția istorică și a detaliat meticulos încălcările drepturilor omului în perioada sovietică.
„De ce să-mi părăsesc patria?”
În ciuda presiunii asupra organizației și a riscului iminent de pedeapsă cu închisoarea, Orlov spune ferm că nu are de gând să părăsească Rusia.
„Mă văd aici, deoarece vreau să continui lucrarea Memorial”, a spus el. „De ce să-mi părăsesc patria?”
În decembrie, Orlov a fost unul dintre membrii Memorial care a acceptat Premiul Nobel pentru Pace după ce acesta a fost acordat în comun Memorial, Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina și activistului bielorus pentru drepturile omului, Ales Bialiatski, de asemenea încarcerat, de autoritățile din Belarus.