„La următoarea ședință de Guvern, săptămâna viitoare, vom avea o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Muncii. În Codul Muncii se vorbește de salariul minim, dar nu de salariul minim diferențiat în funcție de studii. Primul pas este modificarea Codului Muncii. După ce se modifică, vom veni cu hotărâre de Guvern”, a declarat ministrul, duminică seară.

Aceasta a explicat și cum vor crește salariile de anul viitor exemplificând cu salariile profesorilor.

Astfel, un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu vechime mare, și care în decembrie 2016 avea un salariu de 2.411, va avea din luna decembrie 5.049 de lei, iar din ianuarie 2019 -5.376 de lei.

De asemenea, un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu grad definitiv, avea în decembrie 2016 – 2.356 de lei și va avea în decembrie 2018 – 4.134 lei și din ianuarie 2019 -4.477 de lei.

În cazul unui profesor cu studii superioare de lungă durată, cu grad debutant, care în decembrie 2016 avea 1.645 de lei, salariul va fi în decembrie 2018 de 3.069 de lei și în ianuarie 2019 -3.237 de lei.

„În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se creşte la bugetari cu 25% din diferenţă la salariu. Atenţie, ce înseamnă această diferenţă, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se creşte cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferenţă. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei şi în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferenţa între ceea ce am acum în plată şi ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferenţă înseamnă 1.000 de lei creştere în fiecare an”, a spus ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

Ministrul Muncii a vorbit și despre disponibilizările care urmează să se facă în 2019. „Sunt posibile, sigur că sunt posibile, de altfel eu am început o procedură de reorganizare pe Ministerul Muncii, aşa cum ştiţi, sunt patru entităţi în subordinea Ministerului Muncii în judeţe şi sigur că de acolo ne este foarte simplu să facem o reorganizare noi, în minister. O dată, dispar jumătate din funcţiile de conducere judeţene, e normal să fie aşa, adică în loc să ai patru entităţi poţi să ai două, cu acelaşi număr de personal, dar cu funcţii de conducere la jumătate, şi în plus noi avem cam 1.500 de persoane care trebuiesc să fie angajate la Casa Naţională de Pensii pentru a putea să recalculeze legea pensiilor şi atunci mare parte din personalul de care nu mai avem nevoie în astfel de entităţi îl putem direcţiona către Casa Naţională de Pensii”, a spus Vasilescu.

Citește și: 

#Teleormanleaks. O valiză cu documente secrete ale firmei Tel Drum a ajuns în posesia Rise Project. Procurorii DNA nu au văzut-o încă

#Teleormanleaks. Un mail atribuit lui Ștefan Dragnea apare în dezvăluirile Rise Project: „Am și eu o datorie la un tip și nu vreau să cer lu Liviu că mă ceartă”

#Teleormanleaks. Ce spunea Liviu Dragnea despre relaţia cu Tel Drum şi despre dosarul DNA în care este inculpat pentru grup infracţional organizat

#Teleormanleaks. Ce spune o jurnalistă Rise Project despre documentele din valiză: „Au fost ascunse cu puțin înainte de perchezițiile DNA din vara anului 2017”

 

Urmărește-ne pe Google News