Omerta celor de la Protecţia Copilului. Cum a fost trecut sub tăcere un caz de abuz sexual dintr-un centru de plasament: „Ce să spunem la poliție? Erau zvonuri”

Iulia* avea 9 ani, când statul a luat-o de acasă şi a internat-o într-un centru de plasament. Spre binele ei şi-n numele interesului superior al copilului invocat de lege, căci părinţii Iuliei, dependenţi de alcool, nu s-au dovedit în stare că pot să aibă grijă de ea.

Fetiţa a ajuns în Halmeu, o comună aflată la graniţa cu Ucraina, într-un centru de plasament unde trăiau 40 de copii. În vara anului 2016, aici s-a angajat, ca educator, Adrian V.. Absolvent de liceu, avea 28 de ani, o soţie şi un copil. Imediat după ce bărbatul a ajuns în centru, viaţa Iuliei s-a schimbat.

„Mă îndrăgea, pentru că eram cuminte” 

„Se comporta frumos, era atent, avea grijă de mine şi, câteodată, mă scutea de treburi prin modul (unitate a centrului, formată dintr-un grup de dormitoare – n.r.)”, a povestit fata mai târziu, în anchetă. La 11 ani, Iulia devenise „protejata” educatorului, fără ca ea măcar să poată bănui scopul ascuns al favorurilor lui. 

„Impresia ei”, notează procurorii în rechizitoriu, „era că ea a fost cuminte și a ascultat, astfel că i-a devenit dragă lui Adrian V, care s-a apropiat de ea și îi dădea sfaturi, despre cum să se comporte în viaţă”.

Dar nefireasca apropiere dintre educator şi fetiţa instituţionalizată a fost sesizată şi de angajaţii centrului. „Am fost foarte revoltată”, le-a mărturisit polițiștilor Margareta H., care era şi managerul de caz al fetiţei.

Recomandări

Un tată și-a manipulat psihologic fiul pentru a-și demoniza mama. Bărbatul a fost condamnat la închisoare, sentință fără precedent în România

 „Domnul Adrian venea în modulul la care lucram eu şi le cerea copiilor mai mici să facă diverse treburi casnice în locul Iuliei, ca de exemplu: măturat, curăţenie, să spele vasele, amenințându-i că, dacă nu fac ce zice el, o să dea cu ei de pământ”, a declarat angajata centrului. 

Angajata centrului: „Stăteau nas în nas, sub bradul de Crăciun”

Margareta H.. a mai precizat că, încă de când Iulia avea doar 11 ani, ea a observat „unele lucruri, care nu erau potrivite într-o relaţie educator-copil. Se plimbau de mână în curtea centrului, o pupa.”

Angajata centrului a mai declarat că după un an, în 2017, i-a cerut fetiţei telefonul, într-o seară, s-a uitat în galeria foto şi s-a îngrozit. Erau acolo poze în care Iulia apărea cu educatorul „nas în nas, sub bradul de Crăciun. Şi mai era o poză, în care domnul Adrian era dezbrăcat până la brâu, şezând pe pat lângă Iulia şi având frunţile apropiate”, îşi amintea femeia. 

Văzând aceste poze, am început să fac cercetări şi am găsit jurnalul Iuliei, în care ea a scris că abia aşteaptă să vină domnul Adrian la serviciu, că poartă chiloţi roşii, lucru pe care şi-ar fi dorit să îl ştie şi domnul Adrian.

Angajata centrului de plasament:

Contactată telefonic de Libertatea, directoarea centrului de plasament, Eniko Vasilovici, a declarat că nu a luat nicio măsură la acel moment, pentru că Margareta H. „nu a informat conducerea centrului”.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Cum a demisionat educatorul

Conform documentelor din dosarul penal, conducerea centrului ar fi aflat despre ce i se întâmplă Iuliei abia în 2018, când pe telefonul fetiţei de 13 ani a fost găsită o conversație în care, potrivit rechizitoriului, „inculpatul V. Adrian i-a spus că este frumoasă și că se bucură că o are, ea răspunzându-i că îl iubește”. 

Directoarea a vorbit atunci cu Iulia, care i-a mărturisit că ea îl consideră pe educator „ca pe un tată”. La rându-i, Adrian V. a negat că ar fi avut vreun comportament nepotrivit, dar „pe fondul discuțiilor contradictorii cu conducerea şi a suspiciunilor care existau deja în cadrul centrului de plasament”, notează procurorii, pe 13 septembrie 2018 educatorul şi-a dat demisia.

Odată cu plecarea lui, cazul Iuliei a fost trecut sub tăcere. Nimeni din centru nu a mers la poliţie, pentru a sesiza faptele. Iar abuzul a continuat.

„A fost o singură dată, când poliţia făcea cercetări”

Adrian V. a continuat să ţină legătura cu fetiţa şi „a închiriat un apartament în localitatea Halmeu, unde obișnuia să se întâlnească cu minora”, se precizează în rechizitoriu. Administratorul centrului de plasament a aflat de asta, dar în loc să anunţe poliţia, a certat-o pe Iulia. 

Recomandări

Ce înseamnă alegerea lui Donald Trump pentru România și pentru nepoții paravan

„A vorbit urât cu mine, adică mi-a spus că sunt o curvă, că îmi plac bărbaţii însuraţi şi că ştie el ce am făcut eu… şi mi-a dat o palmă. Altă dată mi-a spus că i-am făcut ochişori frumoşi şi preotului”, le-a mărturisit Iulia, mai târziu, celor de la DGASPC Satu Mare.

Fata a spus, conform datelor din dosarul penal, că ar fi întreţinut un singur raport sexual cu Adrian V.. A fost în 22 octombrie 2019, când ea avea 14 ani. O educatoare din centru a confirmat cu exactitate ziua, precizând că atunci, după ce a aşteptat-o zadarnic pe Iulia să apară de la şcoală, a plecat în căutarea ei şi a găsit-o în scara blocului unde domicilia Adrian V.. 

„M-am culcat cu el o singură dată”, susţine Iulia, „după ce am depus eu plângerea la poliţie împotriva domnului J.. În perioada când poliţia făcea cercetări.”

Inadvertenţele din dosarul penal

Cu trei luni mai devreme, Iulia fusese internată la Spitalul Județean Satu Mare, din cauza unor probleme la plămâni. Asistentul social de acolo a văzut-o că e tristă şi, cu blândeţe, a reuşit să o convingă să i se confeseze, iar fetiţa i-a mărturisit că e agresată sexuală. Cei din spital au anunţat imediat poliţia.

Numai că atunci Iulia a spus că agresorul ei este domnul J.. administratorul centrului, adică cel care o certase şi o lovise. Bărbatul a devenit suspect în dosar, dar audierile celor din centru au condus ulterior ancheta către Adrian V.. 

„Un singur raport sexual” înseamnă o infracţiune simplă, deci o pedeapsă mai mică. Între 3 şi 10 de ani de închisoare, potrivit Codului Penal care era în vigoare în 2019. Numai că, atunci când şi-a recunoscut fapta, educatorul a susţinut că totul s-ar fi petrecut nu în apartament, ci în autoturismul său. 

Cercetat în stare de libertate, Adrian V. a fost trimis în judecată în februarie 2022, după doi ani şi jumătate de anchetă. Nu a fost acuzat de viol, ci de act sexual cu un minor, pentru că raportul de evaluare a fetiţei, întocmit de DGASPC Satu Mare abia în decembrie 2021, concluziona că „nu au fost identificate strategii directe de constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima consimţământul”.

În cazul administratorului, procurorii au dat soluţie de clasare, pentru că probele din dosar nu conduc „dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia că fapta de agresiune sexuală există”. Dosarul a trecut de camera preliminară zilele trecute, iar Judecătoria Satu Mare încă nu a programat primul termen al procesului.

Directoarea centrului: „Nici acuma nu se ştie ce a fost”

Eniko Vasilovici a fost directoarea centrului de plasament din Halmeu în 2018, iar azi ocupă aceeaşi funcţie. Spune că nu a anunţat poliţia pentru că în 2018 „încă nu se ştia nimic, erau nişte zvonuri. Pe urmă s-a aflat”.

– Din dosar reiese că erau mai mult decât zvonuri: aţi văzut, pe telefonul fetiţei, mesajele dintre ea şi educator.
– Când s-au văzut mesajele, cazul era deja la poliţie. (oftează) Normal, nici nu ştiu ce să spun despre acest caz de abuz, că am înţeles că era o înţelegere între ei… Nici nu ştiu ce pot spune. Acum o să aflu, în sfârşit, că dosarul e în instanță. Şi, după patru ani de zile, o să se afle adevărul. Pentru că foarte ciudat a fost totul… Şi chiar vreau să aflu adevărul. Atunci, vă spun, nu era nicio dovadă. Erau doar vorbe, zvonuri, fata zicea îl iubeşte ca pe un tată şi că el se comportă ca un tată. Nici acum nu ştiu ce şi cum a fost.

– Dar, chiar dacă erau doar nişte zvonuri, n-ar fi trebuit să anunţaţi poliţia, ca să le verifice?
– Şi să le spun ce?

– Că aveţi o suspiciune că un copil din centru e abuzat sexual. 
– Dar în 2018 n-a fost abuzată sexual. Fata susţinea că îl iubeşte ca pe un tată.

– Educatorul de ce şi-a dat demisia în 2018?
– Erau zvonurile astea şi atâta i-am zis: „dacă aşa stau lucrurile, cum vorbesc unii”, deci dovezi încă n-am avut atunci, „ar trebui să vă schimbaţi comportamentul, pentru că un educator nu aşa trebuie, să favorizeze numai un copil, ar trebuie pe toţi să…”. Bine, fiecare educator are un favorit, asta e clar, dar totuşi, asta era un pic exagerat… Şi abuzul acesta sexual, dacă a fost abuz, că nu ştiu dacă a fost sau nu., asta o să vedem, a fost în 2019.

– În 2019, fetiţa era tot în centru, la dumneavoastră. Nu de aici pleca să se întâlnească cu acel bărbat?
– Da. Fata trebuia să fie mai sinceră, trebuia să spună şi domnul ce legătură există… Deci, nu cred că este cazul să aruncăm pe cineva asemenea… Nu puteam să-l învinovăţesc pe el până nu am avut dovezi. Că „eu aşa am zis, tu aşa ai zis”, toată lumea vorbea…

– Dacă aţi fi auzit zvonuri despre o crimă, aţi fi anunţat poliţia?
– Acum, nu exageraţi cu crima, vă rog frumos. Nu exageraţi, că n-a fost nicio crimă. Că a pornit de la „îl iubesc ca pe tăticul meu” şi tot asta susţineau, şi el, şi ea, că este o legătură dasta tată-fiică, bla-bla-bla. Este uşor de zis aşa, după patru ani de zile, că „de ce nu”… Nici acum nu se ştie ce a fost.

De ce nu sunt raportate abuzuri sexuale din centre  

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind situaţia respectării drepturilor omului în 2021 menţionează abuzurile asupra copiilor instituționalizați ca fiind una dintre problemele României. 

În centrele de tip rezidenţial unde sunt internaţi 13.000 de copii, au fost raportate anul trecut doar 13 cazuri. Asta înseamnă că, teoretic, doar unul din o mie de copii instituţionalizaţi e abuzat sexual. Dar ceea ce se vede „e un vârf al aisbergului”, avertiza consilierul de stat Mădălina Turza la şedinţa Comisiei senatoriale de anchetă privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidenţial aflate în subordinea DGASPC.

Posibilitatea copiilor din sistemul de protecţie de a cere ajutor, de a raporta astfel de situaţii sau, pur şi simplu, de a spune mai departe (despre ceea ce i se întâmplă – n.r.) este mult mai limitată şi mai restricţionată.

Mădălina Turza, consilier de stat:

* Nu este numele real al fetiţei, căreia îi protejăm identitatea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro