Omul apelor vânează terorişti în deşert

Om al contrastelor, fostul lup de mare, în vârstă de 35 de ani, este acum unul dintre militarii Batalionului 341 Infanterie “Rechinii albi” – Topraisar care au ajuns pe front. Chiar dacă s-a născut şi a crescut la malul mării, subofiţerul – botezat în Camp Dracula “marinarul”, “scafandrul”, “răţuşca” sau “bărcuţa”, evident datorită trecutului său scăldat în valuri – a fugit totuşi de apa ale cărei pericole începuse să le ghicească. Maistrul militar Niţu a lăsat acasă pacea, odată cu soţia şi fetiţa lor de cinci anişori, şi a devenit personaj de război într-un deşert irakian neînţeles.

Când l-am întrebat de ce a ales deşertul îmbâcsit de sărăcie, “omul apelor” nu a ştiut ce să răspundă. A ridicat simplu din umeri şi, uşor încurcat, a şuierat zâmbind: “Aşa a fost să fie”.

În afara atracţiei irezistibile a unei vieţi trăite la intensitate maximă căreia, spune luptătorul, nu îi poate rezista, “marinarul” recunoaşte că mai are o explicaţie pentru faptul de a fi ajuns să lupte într-un război străin: “Toată lumea trage pentru casă, nu?…”

«În Irak e de Doamne fereşte»

Acum doi ani, maistrul militar Cristian Niţu a trăit un episod dureros, a cărui amintire îl va urmări, cu siguranţă, toată viaţa. “Nu am cum să uit că pe 20 iunie 2006 am fost să-mi scot colegii dintr-un TAB aruncat în aer de terorişti. Totul ardea în jur, a fost groaznic… Ardea şi tabla… Dar, după cum vezi, mergem mai departe şi, uite, sunt iar aici, pe uscat, la război, chiar dacă în Irak e de Doamne fereşte…”, rememorează maistrul militar nenorocirea care, atunci, i-a lovit pe “Rechinii albi”.
fotografii: Cristian Burcioiu

Urmărește-ne pe Google News