Omul de afaceri Bobby Păunescu a fost audiat, ca martor, la DNA în dosarul Hidroelectrica, în care sunt vizați Elena Udrea și Bogdan Buzăianu

Mai precis, spun surse judiciare, Păunescu a fost chemat pentru explica contextul în care a fost împrumutat cu 900.000 de euro de către omul de afaceri Buzăianu.

Pentru respectivul împrumut Păunescu ar fi garantat cu 90 la sută din acțiunile pe care le deținea la publicația Evenimentul zilei. Aceste acțiuni ar fi ajuns ulterior la Elena Udrea în cadrul acestui circuit.

Păunescu și sprijinul DNA pentru cineaști

La ieșirea din sediul DNA Bobby Păunescu a declarat că el nu are calitate de martor în acest dosar, că el nu a fost citat de către procurorii anticorupție și că prezența sa la sediul Direcției are la bază dorința sa de a afla detalii despre modalitatea procurorilor de a face cercetări, informații ce ar urma să stea la baza unui pretins scenariu de film.

„Trebuie să fii în dosar neapărat? În calitate de regizor producător fac un film și mă interesează subiectul…martor nu. Deci pe scurt nu am nicio calitate în niciun fel”, a spus Păunescu.

Întrebat ce au dorit procurorii DNA să afle de la el Păunescu a răspuns prompt: „Nu. Nu ei au dorit. Eu am dorit să aflu informații și le mulțumesc foarte mult că au dorit să îmi spună cum se face o anchetă. Pentru că trebuie informații la scenariu”.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

În continuare Păunescu a explicat că „în statele civilizate” structurile de forță ale statului au departamente specializate pentru scenariști și regizori.

„Instituțiile din lumea civilizată au un departament ce se ocupă cu chestiunea asta. Spre exemplu FBI are un departament ce îi sprijină pe cineaști și pe cei care fac un film ce are legătură cu munca din FBI, în cazul ăsta. Ei îți dau informații cât mai apropiate de adevăr ca să nu bați câmpii. Există departamente speciale pentru sprijinirea…”, a mai explicat Păunescu referitor la prezența sa la DNA.

Cum s-a pricopsit Udrea cu „Vila Săbărel”

Procurorii DNA anunțau în 20 octombrie 2015 declanșarea cercetarii penale față Elena Udrea pentru fapte de luare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată, instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine, efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informaţiile în virtutea funcţiei, spălare de bani în formă continuată și fals în declaraţii de avere în formă continuată, privind declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2012.

Procurorii DNA arătau la acel moment, referitor la faptele de instigare la abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență şi fals în declarații de avere, ale Elenei Udrea că ele sunt legate de scoaterea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud (suprafață utilă de 700 mp) din patrimoniul SC Carmen Silva 2000 SA, vânzarea la un preţ sub valoarea de piaţă a terenului aferent imobilului (386 mp), lucrările de renovare la imobilul Vila Săbărel, cumpărarea şi intabularea activului Vila Săbărel şi a terenului aferent pe SC Romlit Spectrum SRL, pentru a ascunde beneficiarul real şi pentru a evita justificarea resurselor financiare.

Recomandări

George Simion, trei priorități ca președinte și pe cine ar numi la SRI și SIE: „Păstrăm echilibrul de gen”

Ei spuneau că fostul demnitar ar fi solicitat vânzarea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud (achiziționată cu suma de 56.425 euro), prin metoda negocierii directe şi cu recunoașterea unor investiții în cuantum de aproximativ 7.284 euro ce nu fuseseră realizate, către societatea Romlit Spectrum SRL – o societate controlată de o persoană din anturajul său, societate pe care a creditat-o prin intermediul unei rude, pentru achitarea sus menţionate, fără a declara împrumutul acordat societăţii sau cumpărarea activului prin interpuşi.

Tot Udrea, arătau procurorii, l-ar fi constrâns pe directorul general al Carmen Silva 2000 SA, prin intermediul reprezentantului Romlit Spectrum SRL, să încheie un act adițional la contractul de vânzare – cumpărare a activului „Vila Săbărel”, în condiții nelegale (respectiv cu încălcarea hotărârii AGA şi a condițiilor stabilite pentru vânzare prin mandatul emis de minister în baza avizelor direcțiilor de specialitate), pentru a asigura Romlit Spectrum SRL trecerea în proprietate a imobilului; aceasta, deși nu se efectuase plata banilor în termenul de 10 zile stabilit prin mandat de minister, fapt ce atrăgea desființarea de drept a contractului, fără altă notificare şi fără intervenția instanței de judecată.

Recomandări

Joe Biden ridică interdicția impusă Ucrainei de a folosi rachete de rază lungă americane pentru a lovi în interiorul Rusiei

Direcția mai arăta că Elena Udrea și-ar fi exercitat influența asupra primarului orașului Eforie Sud pentru a obține cumpărarea, de către Romlit Spectrum SRL, a terenului aferent Vilei Săbărel, prin negociere directă, la un preț sub valoarea de piață (aproximativ 50% din valoarea pieței) și că ar fi pretins și primit foloase necuvenite în cuantum de cca. 520.000 de lei, constând în contravaloarea lucrărilor de renovare a Vilei Săbărel şi a materialelor necesare, de la administratorul unei societății comerciale (societate ce avea în derulare mai multe contracte cu C.N.I. – Compania Națională de Investiții).

Foloasele ar fi fost primite pentru a asigura finanțarea necesară derulării contractelor pe care societatea le încheiase cu CNI SA.

Aceasta, în condițiile în care CNI SA funcționa sub autoritatea Dezvoltării Regionale și Turismului, iar ministrul era ordonator principal de credite.

Procurorii mai spuneau atunci că Elena Udrea a achiziționat imobilul Vila Săbărel prin intermediul firmei Romlit Spectrum SRL pe care o controla şi căreia îi asigura fondurile aferente efectuării tranzacțiilor, prin creditarea firmei în numele asociatului declarat și că astfel, a ascuns faptul că este beneficiarul real al imobilului „Vila Săbărel”, al terenului aferent şi al lucrărilor de renovare efectuate de o societate comercială favorizată.

Toate foloasele, notau procurorii, ar fi fost primite în legătură cu exercitarea prerogativelor specifice funcției, în scopul disimulării proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând şi faptul că modalitatea de dobândire a imobilelor a fost nelegală.

Tot Udrea, mai spunea Direcția, ar fi încheiat tranzacțiile imobiliare având ca obiect Vila Săbărelu (cu o suprafață utilă de 700 mp) și terenul aferent acesteia (386 mp) prin persoane interpuse, respectiv prin intermediul Romlit Spectrum SRL – societate pe care o controla şi căreia îi asigura finanțarea necesară, utilizând informații obținute în exercitarea funcției.

Mita pentru energia Hidroelectrica

Referitor la pretinderea şi primirea unor foloase necuvenite pentru exercitarea influenţei în legătură cu derularea contractului de vânzare – cumpărare de energie dintre SC Hidroelectrica SA şi o societate comercială procurorii DNA notau că în vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru la Guvernului şi de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, ar fi pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

Pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media, se mai arată în comunicatul DNA de la acea vreme.

În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane.

Apoi, spun procurorii, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a cerut unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor făcute pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar la creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro